În timp ce consiliul de administrație al FMI s-a reunit pe 28 ianuarie pentru a decide cu privire la cererea Pakistanului de reactivare a mecanismului extins de creditare (EFF) în valoare de 6 miliarde de dolari, guvernul a rămas optimist, deoarece a îndeplinit toate cele cinci condiții impuse de creditorul mondial pentru a reactiva programul de 39 de luni suspendat din aprilie anul trecut, inclusiv aprobarea de către parlament a mini-bugetului și a Legii de modificare a Băncii de Stat a Pakistanului. Odată cu relansarea FEP, plata a aproximativ 1 miliard de dolari ar aduce totalul plăților efectuate în cadrul FEP de 6 miliarde de dolari la aproximativ 3,027 miliarde de dolari.
În condițiile în care guvernul a acceptat ultimele condiții toxice impuse de FMI, critici puternice sunt exprimate în interiorul și în afara parlamentului. Pe fondul unei rezistențe puternice din partea opoziției în timpul aprobării mini-bugetului, PTI, partid aflat la guvernare, a adoptat săptămâna trecută în parlament un set de proiecte de lege care vizează așa-numitele „măsuri de austeritate”. Cu toate acestea, această acțiune a lovit un declin puternic al popularității guvernului Imran Khan. Transferul controlului asupra Băncii de Stat a Pakistanului către FMI în numele „autonomiei instituționale” a atras o opoziție puternică din partea tuturor sectoarelor societății, inclusiv a unor membri ai guvernului.
În contextul în care economia pakistaneză este afectată de datorii și în condițiile în care prețurile la produsele de bază de zi cu zi, precum alimentele și combustibilul, cresc brusc, impactul negativ al noilor condiții impuse de FMI asupra inflației asupra segmentelor de populație cu venituri mici și medii este dincolo de orice îndoială. Ca urmare a celor mai recente „măsuri de austeritate”, atacul iminent al inflației este atât de sigur, încât însuși ministrul de finanțe a recunoscut că retragerea anumitor scutiri de taxe va afecta direct sau indirect oamenii de rând.
Odată cu adoptarea recentă a mini-bugetului, mai multe produse alimentare, în special cele importate, vor deveni mai scumpe. A fost impusă o taxă de vânzare de 17% pentru o serie de produse care anterior erau scutite de taxe. În plus, a fost impusă o taxă de 17% pe materiile prime importate utilizate pentru fabricarea alimentelor pentru sugari. Chiar dacă păsările de curte și carnea de vită se numără printre alimentele de bază care au fost scutite de taxe, acestea ar putea deveni mai scumpe, având în vedere că taxa de vânzare pentru mașinile importate utilizate în sectorul avicol a crescut de la 10 la 17%, în plus față de creșterea taxei pentru hrana pentru păsări și bovine de la 7 la 17%.
De asemenea, impozitul general pe vânzări va crește, de la 10 la 17%, pentru produsele lactate. În mod similar, se va impune un impozit anticipat de 5% pentru mai multe servicii, printre care se numără serviciile de spălătorie și curățătorie chimică, serviciile prestate de dealerii de mașini, sălile de căsătorie, serviciile de catering, serviciile IT, de proiectare și găzduire web și centrele de apeluri. Medicamentele s-ar putea scumpi, de asemenea, odată cu retragerea scutirilor de taxe în sectorul farmaceutic. De asemenea, aceasta va duce la impunerea unei taxe de vânzare de 17% pe materiile prime importate pentru ingredientele active farmaceutice.
În plus, retragerea scutirii de la plata impozitului pe vânzări pentru diferite semințe de cultură, inputuri agricole și unelte agricole va avea consecințe profunde pentru comunitatea agricolă, care se confruntă deja cu dificultăți, crescând costul cultivării cu 5 până la 10 %. Taxa pe semințele de bumbac va avea un impact negativ asupra cultivatorilor de bumbac și a industriilor conexe. În mod similar, porumbul, orezul și semințele de legume se confruntă, de asemenea, cu aceeași situație dificilă, deoarece impozitul suplimentar va duce la o pierdere globală a productivității și la preocupări legate de securitatea alimentară. impozitarea ridicată va crește prețul acestor produse de bază pentru consumatorii finali și, ulterior, va contribui la inflația alimentară. Pe scurt, un nou tsunami al inflației va lovi Pakistanul, provocând repercusiuni negative.
Scuza guvernului, care invocă creșterea globală a prețurilor la produsele de bază ca motiv principal al inflației galopante, nu prea are valoare. Este important să recunoaștem că furtuna inflaționistă care se abate asupra Pakistanului este mult mai semnificativă decât în alte economii similare: Din ianuarie 2020 până în septembrie 2021, prețurile alimentelor în Pakistan au crescut cu aproape 18 %, comparativ cu aproape 6 % peste graniță, în India. [1]”
Este pertinent de menționat este că vraja inflației vine imediat după o pandemie în timpul căreia economia Pakistanului a înregistrat o rată de creștere negativă de 0,4 % și un ciclu de austeritate pre-pandemic care a erodat puterea de cumpărare a milioane de cetățeni. După mai mult de trei ani de suferință, cetățenii simt și mai multă agonie pe măsură ce ultima rundă de ajustare a prețurilor își croiește drum prin economie. Reluarea așteptată a programului FMI în următoarele săptămâni ar putea forța și mai mult mâna guvernului, ceea ce ar putea duce la o creștere a tarifelor la energie electrică.
În mijlocul acestui scenariu sumbru, potrivit unei estimări conservatoare a FMI, „necesarul de finanțare externă al Pakistanului se ridică la 28 de miliarde de dolari în 2022-23 [2]”. Ceea ce extinde umbrele întunecate asupra economiei bolnave a Pakistanului, prinsă în capcana datoriilor.
sursa articol: www.cadtm.org
