Unda de șoc și căldura pe care le creează detonarea unei singure arme nucleare poate pune capăt imediat vieții a milioane de oameni.
Dar și mai mare este devastarea care ar urma unui război nuclear.
Primul motiv este reprezentat de precipitațiile nucleare. Praful radioactiv provenit de la detonarea bombelor se ridică în atmosferă și se răspândește pe suprafețe mari ale lumii, de unde cade și provoacă niveluri mortale de radiații.
Al doilea motiv este mai puțin cunoscut. Dar această consecință – „iarna nucleară” și foametea mondială care ar urma – este considerată în prezent drept cea mai gravă consecință a războiului nuclear.
Orașele care sunt atacate de rachete nucleare ard la o asemenea intensitate încât își creează propriul sistem de vânt, o furtună de foc: aerul fierbinte de deasupra orașului în flăcări urcă și este înlocuit de aer care se precipită din toate direcțiile. Vânturile cu forța furtunii alimentează flăcările și creează o căldură imensă.
Din această furtună de foc, coloane mari de fum și funingine se ridică deasupra orașelor în flăcări și se deplasează până în stratosferă. Acolo se împrăștie în jurul planetei și blochează lumina soarelui. La această înălțime mare – mult deasupra norilor – nu poate fi eliminat prin ploaie, ceea ce înseamnă că va rămâne acolo ani de zile, întunecând cerul și astfel uscând și răcind planeta.
Rezervele nucleare au fost reduse, dar riscul rămâne ridicat
La 40 de ani de la cuvintele lui Reagan, Războiul Rece s-a încheiat, iar stocurile nucleare au fost reduse considerabil, după cum arată graficul.
Lumea a învățat că înarmarea nucleară nu este o stradă cu sens unic, așa cum se credea cândva. Dezarmarea este posibilă.
Dar graficul arată, de asemenea, că există încă aproape zece mii de arme nucleare distribuite între nouă țări de pe planeta noastră, cel puțin.3 Fiecare dintre aceste arme poate provoca distrugeri enorme; multe dintre ele sunt mult mai mari decât cele pe care SUA le-au aruncat asupra Hiroshimei și Nagasaki.4
În mod colectiv, aceste arme sunt extrem de distructive. Scenariul de iarnă nucleară descris mai sus ar ucide miliarde de oameni – miliarde – în anii care ar urma unui război nuclear pe scară largă, chiar dacă acesta ar fi purtat „doar” cu stocurile reduse de astăzi.5
Nu este clar dacă omenirea ca specie ar putea supraviețui unui război nuclear la scară largă cu stocurile actuale.6 Un război nuclear ar putea fi ultimul război al omenirii.
Cum se poate reduce riscul unui război nuclear?
O escaladare a conflictului între puterile nucleare – dar și un accident, un hacker, un terorist sau un lider iresponsabil – ar putea duce la detonarea armelor nucleare.
Aceste riscuri ajung la zero doar dacă toate armele nucleare sunt eliminate din lume. Cred că aceasta este ceea ce ar trebui să urmărească omenirea, dar este extrem de greu de realizat, cel puțin pe termen scurt. Prin urmare, este important să vedem că există modalități suplimentare care pot reduce șansele ca lumea să sufere ororile unui război nuclear.8
O lume mai pașnică: Multe regiuni ale lumii în care strămoșii noștri au purtat războaie nemiloase de-a lungul a nenumărate generații sunt extraordinar de pașnice în zilele noastre. Ascensiunea democrației, comerțul internațional, diplomația și o schimbare de atitudine culturală împotriva glorificării războiului sunt câteva dintre factorii creditați pentru această evoluție.9
A face din lume un loc mai pașnic va reduce riscul de confruntare nucleară. Eforturile care reduc șansa oricărui război reduc șansa unui război nuclear.
Tratatele nucleare: Mai multe tratate de neproliferare au fost esențiale în realizarea reducerii mari a arsenalelor nucleare. Cu toate acestea, tratate cheie – cum ar fi Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF) dintre SUA și Rusia – au fost suspendate și s-ar putea ajunge la acorduri suplimentare.
Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare, care a intrat în vigoare în 2021, este o evoluție recentă în această direcție.
Stocuri nucleare mai mici: Reducerea în continuare a stocurilor este considerată de experți drept un obiectiv important și realizabil.
Acesta este considerat realizabil deoarece stocurile mai mici ar oferi în continuare beneficiile de descurajare oferite de armele nucleare. Și este important, deoarece reduce riscul de accidente și șansa ca un eventual război nuclear să pună capăt civilizației.
O mai bună monitorizare, un control mai bun: Riscul poate fi redus și mai mult prin eforturi de a controla mai bine armele nucleare – astfel încât să se producă mai rar situații limită. În mod similar, sisteme de monitorizare mai bune ar reduce șansele de alarme false.
Scoaterea armelor nucleare de sub incidența „alertei de declanșare” ar reduce riscul ca orice accident care se produce să scape rapid de sub control. Iar o Agenție Internațională pentru Energie Atomică bine dotată cu resurse poate verifica dacă sunt respectate acordurile din tratate.
O mai bună înțelegere publică, relații globale și cultură: În cele din urmă, cred, de asemenea, că va ajuta să vedem clar că miliarde dintre noi împărtășesc același obiectiv. Niciunul dintre noi nu vrea să trăiască un război nuclear, niciunul dintre noi nu vrea să moară într-unul. Așa cum a spus Reagan, un război nuclear nu poate fi câștigat și ar fi mai bine să eliminăm complet aceste arme.
Cu o generație în urmă, o mișcare socială largă și foarte vizibilă a urmărit obiectivul dezarmării nucleare. Aceste eforturi au fost, într-o bună măsură, încununate de succes. Dar, de atunci, acest obiectiv a pierdut, din păcate, o mare parte din atenția de care se bucura cândva – și asta în ciuda faptului că lucrurile nu s-au schimbat în mod fundamental: lumea încă deține arme care ar putea ucide miliarde de oameni.10 Mi-aș dori ca acest obiectiv să fie o preocupare mai proeminentă în generația noastră, astfel încât mai mulți tineri să își fixeze obiectivul de a face lumea ferită de arme nucleare.
Mai jos în această postare găsiți resurse despre unde vă puteți implica sau dona, pentru a contribui la reducerea pericolului reprezentat de armele nucleare.
Concluzie
Cred că unele pericole sunt exagerate – de exemplu, cred că teama de atacuri teroriste este adesea exagerat de disproporționată față de riscul real. Dar când vine vorba de armele nucleare, cred că este adevărat contrariul.
În prezent, sunt mulți cei care abia se gândesc la conflictul nuclear și cred că aceasta este o mare greșeală.
Timp de opt decenii, oamenii au produs arme nucleare. Mai multe țări au alocat sume uriașe de bani pentru construirea lor. Iar acum trăim într-o lume în care aceste arme pun în pericol întreaga noastră civilizație și viitorul nostru.
Aceste arme distructive sunt poate cel mai clar exemplu că tehnologia și inovația nu sunt doar forțe pentru bine, ci pot permite, de asemenea, o distrugere catastrofală.
Fără cel de-al Doilea Război Mondial și Războiul Rece, lumea ar fi putut să nu dezvolte niciodată aceste arme și am putea considera de neimaginat ideea că cineva ar putea construi astfel de arme. Dar nu aceasta este lumea în care trăim. Trăim într-o lume cu arme cu o putere distructivă enormă și trebuie să vedem riscurile pe care acestea le reprezintă pentru noi toți și să găsim modalități de a le reduce.
Sper că sunt mulți în lumea de astăzi care își asumă provocarea de a face lumea mai pașnică și de a reduce riscul reprezentat de armele nucleare. Obiectivul trebuie să fie ca omenirea să nu ajungă niciodată să folosească această tehnologie distructivă pe care am dezvoltat-o vreodată.
sursa articol: ourworldindata.org