Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promulgat noua lege a minorităţilor naţionale pe fondul unor critici din partea statelor vecine, inclusiv din partea României şi Ungariei.
Rada Supremă a anunţat vineri că legea minorităţilor, adoptată pe 13 decembrie, a fost promulgată de Zelenski, potrivit agenţiei Interfax-Ukraina.
Legea, adoptată în contextul cerinţelor Uniunii Europene, conţine definirea conceptului de „minorităţi naţionale” şi prevede „drepturile, libertăţile şi obligaţiile membrilor” grupurilor etnice minoritare. Legea conţine prevederi privind identificarea membrilor grupurilor etnice din Ucraina, norme privind exprimarea, utilizarea limbilor materne şi procesul educaţional.
Legea a fost criticată de Guvernul Ungariei, care este nemulţumit că este prevăzut conceptul de cetăţenie unică, cea ucraineană, astfel că etnicii maghiari cu cetăţenie ucraineană şi ungară nu mai pot beneficia de anumite facilităţi, precum deţinerea de paşaport ungar, potrivit publicaţiei Magyar Nemtzet. Legea a fost criticată de Fundaţia Ungară pentru Drepturile Omului şi de Alianţa Culturală a Maghiarilor din Transcarpatia.
Prevederile generale ale noii legi adoptate la Kiev
Potrivit textului proiectului de lege publicat pe site-ul Parlamentului, reprezentanții minorităților naționale din Ucraina au dreptul la autoidentificare, libertatea de asociere publică și întrunire pașnică, libertatea de exprimare a opiniilor și credințelor, de gândire, de vorbire, de conștiință și religie, participare la viața politică, economică și socială, precum și la păstrarea identității culturale.
Documentul garantează de asemenea dreptul la folosirea liberă a limbii minorităților naționale în viața privată și publică, în forme orale și scrise „în măsura în care nu contravine legii”.
Legea impune guvernului să ia măsuri în termen de șase luni pentru a aduce întregul cadru de reglementare în conformitate cu acest document, asigurând intrarea lui în vigoare.
De ce a criticat guvernul român legea minorităților naționale din Ucraina
Într-un comunicat remis presei pe 22 decembrie, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiză extrem de critică după adoptarea acestei legi, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.
MAE nota la momentul respectiv că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, dar că „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.
Acestea ar fi:
- în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;
- subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
- nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
- persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
- dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
- în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
- nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
- subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
MAE a susținut în comunicatul de presă că va continua dialogul cu partea ucraineană, reamintind totodată propunerea României de încheiere a unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților română din Ucraina și ucraineană din România cu accent pe drepturile lingvistice a fost agreată de principiu la nivel bilateral încă de anul trecut.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a notat însă că din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei dialogul în materie a fost îngreunat și încetinit considerabil.
Ce a promis Zelenski în discursul din Parlamentul României
Pe 4 aprilie, Volodimir Zelenski a promis, în discursul din Parlamentul de la București, deschiderea unui dialog cu România în privința protecției minorității românești din Ucraina. El le-a mulțumit românilor pentru ajutorul pe care l-au dat ucrainenilor.
„Susținerea și respectul reciproc al popoarelor noastre este o bază pentru o apropiere mai mare. Când situația va permite vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecție a minorității românești din Ucraina, să asigurăm toată susținerea. Viitorul nostru este împreună”, a spus Zelenski.
