– marcând o schimbare bruscă în politica militară a Berlinului, pe fondul presiunilor exercitate de aliații din UE și NATO.
Până sâmbătă, Germania se agățase de o practică de lungă durată de a nu permite ca armele letale pe care le controla să fie transferate într-o zonă de conflict.
Această poziție i-a nedumerit pe unii oficiali europeni, cu atât mai mult după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă și a lansat atacuri cu rachete asupra Kievului, capitala Ucrainei.
Schimbarea Germaniei vine în contextul în care numeroși aliați occidentali se mobilizează pentru a trimite Ucrainei mai multe arme, muniții și chiar sisteme de apărare antiaeriană, în timp ce forțele rusești se îndreaptă spre marile orașe ucrainene.
Răsturnarea de situație ar putea însemna o creștere rapidă a asistenței militare europene pentru Ucraina, deoarece o mare parte din armele și munițiile de pe continent sunt, cel puțin în parte, fabricate în Germania, ceea ce conferă Berlinului un control legal asupra transferului acestora. Cu toate acestea, schimbarea poziției Berlinului nu înseamnă neapărat că toate cererile de transport de arme vor fi aprobate, deoarece fiecare caz este decis individual.
Înainte de răsturnarea de situație de sâmbătă, înalții oficiali ucraineni se plângeau cu amărăciune de săptămâni întregi de refuzul Germaniei de a permite livrări de arme pentru a consolida apărarea Ucrainei.
Estonia, în special, declarase că dorea să trimită obuziere vechi, dar că a fost împiedicată să facă acest lucru deoarece Germania își reținea aprobarea. Estonia a cumpărat armele de la Finlanda, care și-a dat acordul, dar Germania trebuie să aprobe și ea transferul, deoarece a vândut inițial obuzierele Finlandei.
La momentul respectiv, ucrainenii și unii oficiali din țările UE și-au exprimat indignarea. Iar ca răspuns, Germania a declarat că trimite 5.000 de căști și un spital de campanie în Ucraina, o contribuție modestă care a fost subiectul unor ironii, având în vedere că Germania este cea mai mare și mai bogată țară din UE.
Dar disputa legată de obuziere a izbucnit în urmă cu aproape o lună, iar acum că președintele rus Vladimir Putin a întreprins o invazie la scară largă a Ucrainei, nevoia de a aproviziona Kievul cu arme și muniție este urgentă. Tancurile rusești au avansat spre capitala ucraineană, care se află, de asemenea, sub tirul rachetelor rusești. Parașutiștii și alte forțe rusești încearcă să se infiltreze în oraș, iar oficialii locali i-au avertizat pe locuitori că se duc lupte pe străzi. Mulți s-au refugiat în stațiile de metrou.
Rezistența Germaniei a persistat chiar și în condițiile în care alte țări europene, SUA și NATO au început să se mobilizeze în ultimele zile pentru a trimite echipamente militare și arme în Ucraina.
Polonia a început să trimită muniție pe cale terestră, în timp ce Estonia și Letonia au declarat vineri că au început să trimită cu camioanele combustibil, arme antiblindate Javelin și provizii medicale la granița cu Ucraina pentru a fi predate forțelor ucrainene. În altă parte, Republica Cehă a declarat că va trimite arme și muniție, iar Slovacia a declarat că va trimite muniție, motorină și kerosen.
Sâmbătă, mai multe țări au început să contribuie.
Olanda a declarat că va trimite 200 de sisteme de apărare antiaeriană Stinger în Ucraina – adesea tipul de ajutor militar cel mai solicitat de soldații și oficialii ucraineni (în afară de puterile occidentale care își trimit propriile avioane și forțe pentru a lupta alături de Ucraina). Iar Belgia a anunțat că va furniza Ucrainei 2.000 de mitraliere și 3.800 de tone de combustibil.
De cealaltă parte a Atlanticului, Statele Unite și-au majorat sâmbătă și ele asistența militară pe care o acordă în prezent Ucrainei, autorizând până la 350 de milioane de dolari pentru a contribui la consolidarea apărării Ucrainei, finanțare care va include „asistență defensivă letală suplimentară”.
Pe lângă poziția sa privind livrările de arme, Germania a fost criticată de unii aliați și pentru opoziția sa față de interzicerea accesului Rusiei la sistemul internațional de plăți SWIFT, pe care țările europene îl folosesc în special pentru a cumpăra energie din Rusia. Deși a existat o anumită rezistență inițială în UE față de o astfel de interdicție, opoziția s-a diminuat rapid după invazie și pe fondul presiunii din partea Ucrainei. Țările UE, precum Polonia, fac acum presiuni publice asupra Germaniei pentru a urma exemplul acesteia.
În acest context mai larg, oficiali din mai multe țări membre ale UE și-au exprimat furia și neîncrederea că guvernul german a tras de timp pentru a acorda o autorizație generală pentru furnizarea de arme și muniții letale.
Timp de câteva săptămâni, Germania și-a apărat poziția ca parte a unei politici de lungă durată, menită să prevină vărsarea de sânge. Oficialii germani au declarat, de asemenea, că cererea Estoniei rămâne în curs de examinare. Dar alții au subliniat că poziția a însemnat că armele stocate în întreaga Europă nu pot fi trimise în Ucraina
Deși legile pot fi complicate, țara producătoare păstrează adesea o anumită autoritate legală asupra revânzărilor sau donațiilor de arme către terți. „În întreaga Europă, există arsenale pline de arme”, a declarat un oficial dintr-o țară din vestul UE.
Restricțiile se aplică adesea și în cazul materialului de război fabricat în comun, o complicație deosebită având în vedere parteneriatele extinse franco-germane în sectorul apărării.
„Problema în Europa este că o mare parte este furnizată de producătorii germani, iar Germania își refuză până acum consimțământul”, a declarat oficialul. „Acest lucru limitează instantaneu stocurile disponibile în Europa”.
Vineri, Germania își menținea în continuare reticența inițială. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat că țara sa nu a ajustat această politică ca răspuns la izbucnirea războiului și nici la atacul asupra capitalei ucrainene. „Cred că ministrul federal de externe și, de asemenea, cancelarul au precizat ieri că poziția guvernului german în această privință nu s-a schimbat din cauza reglementărilor legale existente”, a declarat Hebestreit.
Un oficial german a adăugat că este inexact să se spună că Berlinul blochează ceva, deoarece nu au fost primite alte cereri. Alte țări au contestat această afirmație.
Un înalt oficial central-european a insistat că Europa trebuie să acționeze acum. „Acum este momentul să ajutăm cât de mult putem”, a declarat oficialul. „Sunt oameni care mor și [vor fi] și mai mulți dacă nu facem ceea ce este minimul necesar”, a spus oficialul, adăugând: „Este o chestiune de supraviețuire pentru Ucraina”.
sursa articol:www.politico.eu
