Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii își are originea în a doua jumătate a primului mileniu creștin, pe la anul 450, când se spune că viitorul împărat Leon cel Mare a întâlnit prin pădure un orb, care i-a cerut apă. El a căutat și a găsit un izvor, cu apa căruia s-a vindecat orbul. Iar când a devenit împărat (așa cum îi proorocise Maica Domnului când cauta izvorul) a zidit o biserică lângă izvorul tămăduitor, la care s-au făcut multe vindecări și minuni. În prezent, sărbătoarea se ține în cinstea Maicii Domnului, considerată Izvorul tămăduirii, ca Cea care L-a născut pe Hristos Dumnezeu, de la care vine tot darul.
În această zi se face, în toate bisericile, aghiazmă, pentru tămăduirea de boli. În trecut, se făceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la câmp, pentru ploaie. Era ziua cea mai propice pentru sfințirea izvoarelor și a fântânilor, considerate sacre în tradiția populară.Situat la marginea aşezării litenilor, Izvorul tămăduirii străjuieşte Poiana Ursului. După ce Izvorul Tămăduirii a fost construit în 1918, Poiana Ursului a devenit loc de pelerinaj, pentru credincioşi,în prima vineri de după Paşti. În această poiană, la rîndul ei încărcată de istorie, apele sfinţite ale acestui izvor au puteri tămăduitoare.
Mihail Sadoveanu spunea despre Poiana Ursului că este un loc încântat plin de farmec în care localnicii obişnuiau să sărbătorească cele mai importante evenimente din viaţa lor. Astăzi, Poiana Ursului este un important punct turistic pe harta oraşului Liteni.
Bătrânii spun că în anul 1918, un soldat care se întorcea de pe front,orbit din cauza unei explozii a poposit în Poiana ursului .Aici acesta a auzit vocile unor străini şi le-a cerut ajutorul pentru a-şi potoli setea. Ei l-au dus la izvorul de pe marginea drumului de unde a băut din apa rece a izvorului care avea să-I schimbe viaţa. După ce s-a apălat pe faţă acesta şi-a recăpătat vederea.Vestea minunii s-a răspîndit cu repeziciune pe toată Valea Siretului şi locuitorii acestei zone mai păstrează şi astăzi credinţa că apa izvorului este bună de leac. După această tămăduire sătenii l-au numit Izvorul Tămăduirii .
În această zi se face, în toate bisericile, aghiazmă, pentru tămăduirea de boli. În trecut, se făceau procesiuni cu icoana Maicii Domnului la câmp, pentru ploaie. Era ziua cea mai propice pentru sfințirea izvoarelor și a fântânilor, considerate sacre în tradiția populară.Situat la marginea aşezării litenilor, Izvorul tămăduirii străjuieşte Poiana Ursului. După ce Izvorul Tămăduirii a fost construit în 1918, Poiana Ursului a devenit loc de pelerinaj, pentru credincioşi,în prima vineri de după Paşti. În această poiană, la rîndul ei încărcată de istorie, apele sfinţite ale acestui izvor au puteri tămăduitoare.
Mihail Sadoveanu spunea despre Poiana Ursului că este un loc încântat plin de farmec în care localnicii obişnuiau să sărbătorească cele mai importante evenimente din viaţa lor. Astăzi, Poiana Ursului este un important punct turistic pe harta oraşului Liteni.
Bătrânii spun că în anul 1918, un soldat care se întorcea de pe front,orbit din cauza unei explozii a poposit în Poiana ursului .Aici acesta a auzit vocile unor străini şi le-a cerut ajutorul pentru a-şi potoli setea. Ei l-au dus la izvorul de pe marginea drumului de unde a băut din apa rece a izvorului care avea să-I schimbe viaţa. După ce s-a apălat pe faţă acesta şi-a recăpătat vederea.Vestea minunii s-a răspîndit cu repeziciune pe toată Valea Siretului şi locuitorii acestei zone mai păstrează şi astăzi credinţa că apa izvorului este bună de leac. După această tămăduire sătenii l-au numit Izvorul Tămăduirii .
O istorie care s-a născut la Humărie
Documentar localitatea a fost atestată în anul 1504,cînd Bogdan al III lea,îi dădea lui Costea Liteanul ,satul Liteni . În zonă există dovezi istorice care atestă o locuire intensă a acestei zone încă din perioada dacilor. Drept dovadă este cetatea dacică de la Humărie. În anii 80 au fost făcute o serie de cercetări istorice în zona în care se află cetatea dacică şi au fost găsite piese de ceramică roşie, neagră şi unelte de gospodărie. De asemenea, la Humărie a fost descoperită o cetate în care locuiau aproximativ 1200 de oamenii care aveau drept scop apărarea zonei. Actualmente cetatea este acoperită cu pământ, lucrările de cercetare care urmăreau scoaterea la iveală şi a altor vestigii istorice au fost întrerupte din lipsă de fonduri. Această cetate dacică veghează în continuare aşezarea dintre Moldova şi Siret, ca o mărturie a unei perioade de înflorire a statului dac centralizat.
Sadoveanu la Liteni
Întîlnirea oficială a marelui scriitor Mihail Sadoveanu cu aşezările din Liteni are loc în anul 1901 cînd este oficiată căsătoria dintre acesta şi nepoata primarului,Gheorghe Andruşcă. „ În acest sat de oameni cu inima uşoară a avut loc cununia mea ,cu subţirica şi bălaia nepoţică a bătrânului Gheorghe Andruşcă”, susţine marele scriitor Sadoveanu. Aici, la Liteni acesta realizează o parte din lucrările care mai apoi aveau să devină adevărate opera de artă.Chiar şi Gheorghe Andruşcă a fost unul dintre eroii marelui scriitor în „Moartea lui Ion Doru”. De asemenea, tot acesta a stat şi la baza bătrînului orândar din „Crâşma lui moş Petcu”.
Acelaşi primar, Gheorghe Andruşcă, pune în anul 1918 piatra de temelie la construcţia Monumentului Eroilor,care reprezintă mama cu cinci copii. Cei cinci prunci reprezintă cele cinci provincii ale României Mari.
Primarul din Liteni, Tomiţă Onisii, spune că face tot posibilul pentru a îngriji acel loc
Acelaşi primar, Gheorghe Andruşcă, pune în anul 1918 piatra de temelie la construcţia Monumentului Eroilor,care reprezintă mama cu cinci copii. Cei cinci prunci reprezintă cele cinci provincii ale României Mari.
Primarul din Liteni, Tomiţă Onisii, spune că face tot posibilul pentru a îngriji acel loc
