Consilierul guvernamental virtual ION a primit, în prima săptămână de la lansare, aproximativ o jumătate de milion de mesaje şi tag-uri în social media de la români, principalele subiecte de discuţie fiind educaţia, îmbunătăţirea sistemului public de sănătate şi a condiţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru persoanele vârstnice, salariile şi pensiile mici, precum şi nevoia de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în oraşele mari din ţară.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării, deşi este încă în faza iniţială de învăţare, proiectul ION a strâns încă din prima săptămână de la lansare aproximativ jumătate de milion de mesaje şi tag-uri în social media de la români care doresc ca mesajele lor să fie transmise mai departe către reprezentanţii guvernului, informează Agerpres.
Pe lângă nevoia de a îmbunătăţi sistemele de educaţie şi de sănătate din România, cetăţenii au transmis preocuparea privind salariile şi pensiile mici, în contextul inflaţiei şi a preţurilor tot mai mari, atât la alimente cât şi pentru medicamente şi serviciile medicale, scrie stiripesurse.ro.
În ceea ce priveşte condiţiile de viaţă din oraşele mari, românii au trimis numeroase mesaje punctuale legate de modul de administrare a domeniului public, exprimându-şi dorinţa pentru mai multe parcuri şi spaţii verzi, piste de biciclete, dar şi pentru fluidizarea traficului din marile oraşe, pe primele locuri pentru feedback fiind Bucureşti, Braşov şi Ploieşti.
Pe lângă aceste nevoi prioritare, protecţia mediului, a pădurilor, gestionarea deşeurilor şi combaterea corupţiei au completat lista de teme abordate de români în interacţiunea lor cu ION.
Cifrele proiectului la 10 zile de la lansare:
*peste 1 milion de vizite pe site, peste jumătate de milion de mesaje;
*aproape 1.000 de oameni au aplicat să se alăture echipei de cercetare sau de voluntari ION: olimpici internationali, studenţi români la Cambridge, Oxford, Harvard, şi la facultăţile de top de tehnologie din România;
*zeci de companii private vor sa se implice în proiect (româneşti şi străine), să susţină dezvoltarea lui ION, să îi ofere putere de calcul;
*aproape 10.000 de oameni au votat ca ION să vină în oraşul lor. Momentan, pe primul loc este Bucureşti, urmat de Iaşi, Cluj şi Timişoara.
ION este o iniţiativă tehnologică şi de cercetare dezvoltată pro bono de către experţi în inteligenţa artificială din România, în colaborare cu cei mai buni cercetători şi profesori români din domeniu, pentru a reprezenta veriga lipsă a comunicării în timp real între cetăţeni şi guvernanţi, un sistem ce foloseşte inteligenţa artificială pentru a capta rapid şi automat părerile românilor de pretutindeni, pentru a-i ajuta să se facă auziţi.
Procesul de învăţare al IA-ului ION este continuu. Ulterior stabilirii subiectelor principale de interes din punct de vedere social, acestea vor fi monitorizate temporal, cu scopul lărgirii perspectivei dinamicii şi înţelegerii evoluţiei importanţei acestora în timp. Astfel, folosind inteligenţa artificială, cetăţenii României vor avea o voce dinamică comună – vocea cetăţenilor.
Această voce online a românilor va oferi posibilitatea guvernanţilor să implementeze politici publice relevante şi în concordanţă cu evoluţia societăţii. Tot cu ajutorul inteligenţei artificiale, subiectele vor fi prioritizate şi incluse în categorii distincte şi în funcţie de aria de interes, pentru o diseminare eficientă către decidenţii politic, eficientizând astfel activitatea fiecărei instituţii publice în parte.
Abordarea tehnică a proiectului în dezvoltare ION este împărţită în mai multe faze pentru a asigura că rezultatele obţinute sunt stabile şi de înaltă calitate. În prima fază a proiectului, ION a pornit de la un algoritm de bază (baseline) dezvoltat, care este în momentul de faţă antrenat, testat pentru a oferi rezultate robuste şi de bună calitate. Acest algoritm reprezintă punct de plecare pentru dezvoltarea ulterioară a proiectului.
În următoarea fază, se va îmbunătăţi algoritmul de bază, prin adăugarea de noi funcţionalităţi şi prin ajustarea parametrilor pentru a obţine rezultate mai precise şi mai relevante. Acest proces va fi realizat prin utilizarea unor tehnici de învăţare automată şi a unor algoritmi mai avansaţi care să permită analiza mai detaliată a datelor.
În etapa finală a proiectului, se va efectua o validare a algoritmului dezvoltat prin comparaţia cu alte metode existente şi prin testarea sa în diferite scenarii. Acest proces va fi esenţial pentru a confirma că algoritmul dezvoltat este robust şi poate fi utilizat în mod fiabil pentru analiza datelor.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
