Fiecare boală reprezintă un fenomen complex. În orice proces patologic, regimul igieno-dietetic joacă un rol imens în procesul de vindecare sau în gestionarea bolii. Alimentația curativă este un factor important în tratamentul diferitelor probleme de sănătate. Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de beneficiile pentru sănătate oferite de nutrienți. După interzicerea antibioticelor în ferme, alternative precum curcumina, spirulina s-au dovedit a fi o alternativă promițătoare.
Majoritatea bolilor, fie ele somatice sau psihice, reprezintă un fenomen biologic, psihologic și social.
Parametrii biologici, psihologici și sociali influențează predispoziția, debutul și evoluția majorității bolilor.
Medicii care sunt capabili să evalueze relațiile dintre parametrii biologici, psihologici și sociali ai bolilor pacienților vor putea să dezvolte intervenții terapeutice mai eficiente și să obțină rezultate mai bune la pacienții lor.
Primul element în tratamentul oricărei boli este regimul igieno-dietetic.
Pe lângă tratamentul medicamentos și igieno-dietetic, este necesară susținerea psihologică și socială a bolnavilor cronici.
Dietetica sau nutriția curativă se ocupă de alimentația bolnavului. Experiența clinică arată că nutriția curativă este un factor important în tratamentul diferitelor boli, potențând acțiunea altor agenți terapeutici și în unele afecțiuni devine un factor terapeutic de sine stătător.
Un regim dietetic corect utilizat limitează utilizarea medicamentelor.
La 1 ianuarie 2006, a intrat în vigoare o interdicție la nivelul UE privind utilizarea antibioticelor ca stimulatori de creștere în hrana animalelor. De la această dată au fost interzise, de asemenea, comercializarea și utilizarea ultimelor patru antibiotice care erau încă permise ca aditivi pentru hrana animalelor la îngrășarea animalelor. Această interdicție a fost ultimul pas în eliminarea treptată a utilizării antibioticelor. Ea face parte din strategia globală a Comisiei de combatere a rezistenței la antibiotice datorată utilizării excesive sau incorecte a antibioticelor. În urma acestei decizii, fermierii au început să caute alternative care să mențină sănătatea animalelor, capacitatea de producție și, în cele din urmă, sănătatea consumatorilor.
Interesul consumatorilor pentru alimente sănătoase, fără antibiotice, este, de asemenea, foarte mare în prezent, deoarece a crescut gradul de conștientizare în rândul populației.
Există substanțe în alimente care contribuie în principal la prevenirea și vindecarea diferitelor afecțiuni iar acestea au fost descoperite nu cu mult timp în urmă. Aceste substanțe foarte importante sunt polifenolii, unii dintre ei exercitând o acțiune antioxidantă mai mare decât vitaminele.
Flavonoidele au efecte diverse asupra sistemelor biologice, deoarece sunt potențiali chelatori de ioni metalici, agenți de precipitare a proteinelor. Flavonoidele pot interveni în toate cele trei stadii ale cancerului: inițiere, dezvoltare și progresie prin modularea proliferării, diferențierii, apoptozei, angiogenezei și metastazelor celulare. Mai mult, efectul chimiopreventiv al flavonoizilor din alimentație este destul de specific, deoarece s-a demonstrat că celulele canceroase sunt mai sensibile la polifenoli decât celulele normale. În plus, flavonoidele prezintă proprietăți antibacteriene, acțiuni antiinflamatorii, antialergice și antitrombotice.
Un alt aspect important în regimul igieno-dietetic îl reprezintă în prezent alimentele funcționale.
Deși nu există o definiție universală a alimentelor funcționale, acestea sunt „alimente care au capacități de prevenire a bolilor și/sau de menținere a sănătății, pe lângă valoarea lor nutritivă”. Alimentele funcționale se suprapun cu nutraceuticele.
Conceptul de „alimente funcționale” a fost introdus în jurul anului 1980 în Japonia, când guvernul a început să aprobe și să promoveze alimente ce îmbunătățesc sănătatea populației, precum și să observe beneficiile acestora.
Pentru a beneficia de întregul lor rol funcțional, se recomandă ca alimentele să fie consumate în forma lor integrală. Cu cât un produs este mai mult procesat, cu atât mai mult își poate pierde vitaminele, mineralele sau fibrele care fac din el un aliment funcțional.
Cele mai mari piețe de alimente funcționale se află în Japonia, Coreea și Statele Unite, urmate de Europa.
Spania, Finlanda, Cipru, Țările de Jos și Suedia înregistrează un consum ridicat de alimente funcționale.
Granița dintre alimente și suplimente alimentare este tot mai redusă.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, carnea de porc este cea mai consumată carne din lume (36%), urmată de carnea de pasăre. După interzicerea utilizării antibioticelor în hrana păsărilor, se folosesc diverse surse de antioxidanți naturali, cum ar fi turmericul, spirulina sau polifenolii din struguri.
Deoarece inflamația intestinală la pui nu numai că afectează funcția și integritatea intestinului, dar afectează și performanțele de creștere, strategiile dietetice de inhibare a procesului inflamator din intestinul subțire aviar sunt ținte principale. Există numeroase studii pe animale și la om care au arătat că polifenolii alimentari, în special reprezentanții grupului flavonoidelor, sunt capabili să atenueze inflamația. Cu toate acestea, potențialele efecte antiinflamatorii ale polifenolilor au fost investigate relativ puțin până în prezent la animalele de fermă.
Prin producerea vinului/succesului de struguri, se obține o sursă abundentă și ieftină de compuși flavonoizi.
Animalele hrănite cu extract de semințe de struguri de până la 2% au fost asociate cu o stare antioxidantă mai bună.
Turmericul este utilizat în mod obișnuit ca aditiv pentru hrana animalelor, deoarece activitatea sa de ameliorare a inflamației intestinale și activitățile sale puternic antivirale, antibacteriene și antifungice sunt utilizate cu succes în producția intensivă și nu numai. Acesta îmbunătățește sănătatea animalelor și crește în continuare eficiența producției.
De asemenea, Spirulina platensis are numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv activități antioxidante, imunomodulatoare, antiinflamatorii, anticancerigene, antivirale și antibacteriene, datorită prezenței fitocitaninei și a betacarotenului.
Rolul principal al alimentelor nu este doar de a furniza suficiente substanțe nutritive pentru a îndeplini toate cerințele metabolice ale organismului, ci și de a modula diferitele sale funcții.
Spirulina este, de asemenea, o bună sursă de proteine.
- Bondar și colab., (2022) au arătat impactul produsului ZooBioR2 (obținut din Spirulina platensis) asupra sănătății, precum și asupra histologiei intestinale la găinile ouătoare.
Interesul pentru țesutul limfoid asociat mucoasei intestinale este în prezent în creștere.
O modalitate de a consolida apărarea imunitară intestinală este utilizarea anumitor promotori de creștere, cum ar fi probioticele, prebioticele și fitobioticele, ca aditivi furajeri.
Pentru a lupta eficient împotriva infecțiilor, organismul a dezvoltat mecanisme de protecție, unul dintre acestea fiind mucoasa gastrică și intestinală.
Putem menționa, de asemenea, că bariera intestinală este interfața dintre mediul extern și cel intern.
O barieră intestinală funcțională permite absorbția substanțelor nutritive și a lichidelor, dar, în același timp, împiedică substanțele nocive, cum ar fi toxinele și bacteriile, să treacă prin epiteliul intestinal către țesutul subiacent.
Există un echilibru delicat pentru a menține o barieră funcțională, care este menținută prin mecanisme de apărare fizică, incluzând atât complexele de joncțiune care conectează celulele epiteliale adiacente, cât și suprafața mucoasă a mucoasei celulelor epiteliale.
Flora comensală este în contact permanent cu epiteliul intestinal și a fost implicată în modelarea structurii barierei intestinale, de exemplu, prin inducerea unor condiții fiziologice de permeabilitate paracelulară esențiale pentru absorbția nutrienților și întărirea stratului de mucus.
În concluzie, alimentele funcționale pot reprezenta un element-cheie în regimul igienic și dietetic al pacienților din zilele noastre.
Cu toate acestea, pentru a îmbunătăți sănătatea umană prin alimentație, a trebuit să se găsească mai întâi soluții pentru a îmbunătăți sănătatea animalelor, în special după interzicerea antibioticelor în sistemul de creștere intensivă.
Aditivii fitogeni, cum ar fi curcumina, spirulina sau polifenolii din semințele de struguri reprezintă o soluție foarte bună pentru a atinge obiectivele menționate mai sus, și anume îmbunătățirea sănătății animalelor și apoi a sănătății umane prin numeroasele roluri pe care le joacă asupra organismului animal în general și în special asupra intestinului. Dintre aceste roluri amintim rolul antioxidant, antiinflamator, antibiotic natural sau antitumoral.
