Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 23 inculpaţi (19 cetăţeni străini în stare de arest preventiv și 4 cetățeni români arestați la domiciliu), pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat și trafic de migranţi în varianta agravată (în scopul de a obține direct sau indirect, un folos patrimonial).
În cauză s-a reținut faptul că, în perioada iulie – octombrie 2021, mai mulți cetățeni de origine afgană, iraniană și română au constituit un grup infracțional organizat în scopul transportării, adăpostirii, îndrumării și transferării de migranți de origine afro-asiatică, pentru ca aceștia să treacă ilegal frontiera României cu Ungaria pentru a ajunge mai apoi în țări din Europa de Vest.
Grupul infracțional organizat era structurat pe trei paliere, după cum urmează:
- SEGMENTUL DE FINANŢARE ȘI COORDONARE:
În vederea desfășurării eficiente a activității de trafic de migranți, a fost dezvoltat un segment care să finanțeze activitatea de trafic de migranți. Sumele de bani erau plătite liderilor de la nivelurile înalte ale grupării infracționale și distribuite apoi de aceștia în funcție de necesități și circumstanțe.
În acest sens, a fost folosit mai ales sistemul de împrumut Hawala, dar și modalități clasice de transfer al banilor, prin intermediul unor sisteme de trimitere bani.
Unele dintre persoanele specializate în finanțarea activității infracționale de trafic de migranți sunt persoane cu drept de ședere în România care își deschid afaceri comerciale pentru a crea, astfel, un paravan în vederea justificării sumelor de bani transferate pe numele lor (spre exemplu, unul dintre inculpați avea deschis un magazin de articole vestimentare în București).
- SEGMENTUL DE ORGANIZAREA A ACTIVITĂŢII ÎN PARCĂRI:
Inculpații de origine afgană organizați la nivelul II al grupului infracțional acționau sistematic, folosind același mod de operare: aceștia se organizau în grupuri prestabilite, în general compuse din patru persoane (care locuiau împreună și erau, uneori, rude), unul dintre membri fiind un lider cu experiență mai mare (”șeful de parcare”).
Fiecăruia dintre aceste grupuri îi era alocată o anumită parcare de pe Autostrada A1, unde aceștia se deplasau aproape în fiecare noapte, asigurau zona și verificau ansamblurile rutiere (tiruri) staționate acolo, iar, odată identificate ansamblurile rutiere potrivite, îndrumau migranții să se urce clandestin în interior și să se ascundă.
Pentru a fi potrivită activității ilicite, remorca unui ansamblu rutier trebuia să poată fi deschisă cu suficientă ușurință, fără ca activitatea să fie auzită de șofer sau de alte persoane, să aibă în interior marfă pentru a putea camufla migranții, dar și suficient spațiu pentru aceștia. Inculpații îndrumau și transferau în tiruri grupuri de la două până la opt sau zece persoane într-o singură remorcă.
Parcările (din județele Arad și Timiș) în care acționau inculpații erau situate pe sensul de ieșire din țară spre Ungaria, fiind fără relevanță țara de origine a ansamblului rutier sau destinația finală a acestuia.
Odată ajunși într-un alt stat aflat în vestul Europei, migranții primeau indicații telefonice de la omul de legătură pentru următorul pas în călătoria acestora.
- SEGMENTUL DE TRANSPORT INTERN:
Acesta era asigurat de către cetăţeni români, taximetrişti (4 inculpați, precum și alte persoane neidentificate), care, prevalându-se de specificul muncii lor şi de crearea unei aparenţe de legalitate a activităţii de taximetrie, acţionau la solicitarea organizatorilor afgani ai parcărilor, fiind la dispoziția acestora în permanență.
În concret, șoferii de taxi români erau contactați zilnic, în special prin intermediul unei aplicații de comunicare, de către ”șefii de parcare”, și realizau multiple transporturi ale organizatorilor cât și ale diferitelor grupuri de migranți.
Prin întreaga activitate a grupului infracțional organizat, s-a urmărit obținerea unor importante foloase materiale pentru fiecare din membrii acestuia.
În urma activităților desfășurate în cadrul dosarului au fost documentate 45 de acte materiale de transport, adăpostire, îndrumare și transfer ce au vizat un număr de peste 250 de migranți.
În cursul urmăririi penale, în vederea documentării activității infracționale, a fost constituită o echipă comună de anchetă (JIT) între România (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Timișoara) și autoritățile judiciare din Republica Federală Germania.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluționare Tribunalului Timiș.
