REZERVATIE FORESTIERA
CODRUL SECULAR SLATIOARA
Localizare: situata in zona padurilor de molid a Carpatilor Orientali, pe versantul estic al Masivului Rarau la o altitudine cuprinsa intre 790m si 1353m, pe trei culmi mari paralele: Batca Neagra, Batca cu Plai si Batca Lesei, separate prin vai adanci desprinse din Muntele Todirescu.
Aici isi strang apele, paraiele Vaiuga, Valea lui Ion si Valea Cergaului, dand nastere paraului Slatioara, care la randul lui se varsa in Suha si apoi in Moldova.
Incadrare teritoriala: Satul Slatioara, Comuna Stulpicani.
Suprafata protejata: 1064,20ha
Categoria si tipul rezervatiei: Clasificare UICN – Categoria IV (rezervatie naturala gestionata pentru habitat)
Tipul rezervatiei: rezervatie forestiera
Actul de declarare: HCM nr 284/1941; Legea 5/2000 la nr. 2.723
Rezervatia este inclusa in reteaua europeana de arii naturale protejate Natura2000, facand parte din ROSCI0212 Rarau-Giumalau si ROSPA0083 Muntii Rarau-Giumalau
Incepand cu luna iulie 2017 Codrul Secular Slatioara a fost declarat sit in patrimoniul mondial UNESCO, alaturi de alte sapte situri de pe teritoriul Romaniei.
Caracterizare si importanta:
Arboretele virgine si cvasvirgine de fag, brad si molid din rezervatia Codrul Secular Slatioara se caracterizeaza printr-o structura foarte complexa. Beneficiind de conditii naturale foarte favorabile celor trei specii principale, procesul de regenerare este foarte activ si se efectueaza in stransa legatura cu procesul de eliminare naturala.
Daca liziera padurii este alcatuita din trunchiuri inalte, dar totusi tinere, pe masura ce te indepartezi de calea batatorita dai peste specimene care stau locului inca din perioada domniilor fanariote de acum aproape trei secole in Tarile Romane. Astfel se pot intalni arbori de circa 300 de ani, avand o inaltime care depaseste 45 m si un diametru de peste 1m.
Istoric Desi pare paradoxal, tocmai exploatarile forestiere au fost responsabile de aparitia acestei rezervatii naturale. In perioada 1920-1930, cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox-Roman din Bucovina, au fost taiate aproape 7.200 de metri cubi de material lemnos. Multi arbori monumentali au fost doborati, iar cheia Latoace a fost dinamitata.
In anul 1955, padurea a fost reamenajata permitand crearea de perimetre de protectie absoluta in care nu se pot executa nici un fel de exploatari.
In prezent rezervatia Codrul Secular Slatioara are statut de protectie integrala, fiind destinata protectiei ecosistemelor forestiere de limita altitudinala compuse din arborete de rasinoase si amestecuri de fag cu rasinoase.
Chiar daca peisajul oferit de cele mai inalte conifere din tara iti atrage prima data privirea catre cer, turistii nu trebuie sa omita si radacinile arborilor, acoperite cu nu mai putin de 451 de specii de muschi, inca un record absolut pentru o rezervatie din Romania.
Conditii geologice si geomorfologice:
Din punct de vedere geologic, teritoriul codrului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele mai mari dimensiuni in limita inferioara a bazinului. Este evidenta prezenta calcarului si a dolomitelor prin asa-numitele Klippe ce apar sub forma de diguri neintrerupte in aval si in amonte de chei.
Elemente biologice:
Datorita conditiilor stationale deosebite pe plan local, aici padurea fiind ferita de curentii de vant de mare intensitate, nu s-au produs doboraturi (doboraturile reprezinta arborii cazuti in masa din cauza conditiilor meteorologice extreme cum ar fi vantul sau zapada).
Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii: molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris), tisa (Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scorusul de munte (Sorbus aucuparia), carpenul (Carpinus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), salcii (genul Salix). Arbustii sunt reprezentati de agris (Ribes uva-crispa), cununita (Spirea ulmifolia), zmeur (Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinum vitis-idaea).
Vegetatia ierboasa este bogat reprezentata de: omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui (Anemone nemorosa), vulturica (Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara (Sanicula europinea), clopoteii (genul Campanula), orhidee: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), mlastita (Epipacties altropurpurea), etc.
Dintre muschi, T. Stefureac citeaza 451 de unitati sistematice, dintre care 108 apartin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unitati apartinand mai frecvent genurilor Cladonia, Parmelia, Peltigera, s.a.
Cercetarile au scos in evidenta, pana in prezent cca. 900 specii de plante (!), dar cifra se va mari cu siguranta in urma altor studii.
Monumentele naturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa (Taxus bacata), vulturica de stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa – alga rosie de apa dulce (Hildebrandia rivularis).
Fauna este bogat reprezentata, beneficiind de conditiile de hrana si adapost din rezervatie. Demna de remarcat este prezenta rasului (Lynx lynx) – monument al naturii.
sursa: directiasilvicasuceava.ro
