Italia a reintrodus controalele la granița cu Slovenia. Suspendarea tratatului pentru spațiul Schengen „a fost necesară din cauza înrăutățirii situației din Orientul Mijlociu, a creșterii fluxurilor migratorii de-a lungul rutei balcanice și mai ales pentru probleme de securitate națională și îmi asum întreaga responsabilitate pentru aceasta”, a explicat premierul. Giorgia Meloni.
În Friuli-Venezia Giulia, 16 mii de persoane au fost identificate ca au intrat ilegal pe teritoriul național de la începutul anului. Decizia Romei vine la două zile după atacul terorist de la Bruxelles, într-un moment de mare tensiune în Europa. Cel puțin zece aeroporturi din Franța au fost evacuate după „amenințările cu bombă” primite prin e-mail și pentru a treia oară în cinci zile Palatul Versailles. Aeroporturile din Lille, Lyon, Nantes, Nisa, Toulouse, Strasbourg și Beauvais, printre altele, au ajuns în miză. În Belgia, aeroportul din Ostende a fost evacuat din cauza unei „amenințări cu bombă”.
Guvernul italian a comunicat decizia Comisiei Europene și Statelor conform practicii: controalele vor fi reintroduse de sâmbătă până pe 30 octombrie cu posibilitatea de a fi prelungite. În total, unsprezece țări din spațiul Schengen au restabilit controalele la frontieră: pe lângă Italia, există și Austria, Germania, Franța, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Suedia, Danemarca și Norvegia, care nu face parte din UE, și Slovenia. Germania va menține măsura până pe 25 octombrie la granițele cu Polonia, Republica Cehă și Elveția și cu Austria până la 11 mai 2024. Franța a reintrodus controalele de-a lungul tuturor frontierelor sale până la 30 aprilie din cauza amenințărilor teroriste și a situației la frontierele externe.
Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu asupra securității europene vor fi discutate de cei 27 de miniștri de interne, care se întâlnesc la Luxemburg. Cealaltă temă centrală este cea a repatriărilor, după cum s-a evidențiat la ceremonia de comemorare a victimelor atacului de către prim-miniștrii Suediei și Belgiei, Ukf Kristersson și Alexander De Croo, alături de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen, care a explicat că „Oamenilor care sunt considerați o amenințare pentru securitate și au primit un ordin de repatriere li se poate cere în prezent să plece voluntar: trebuie să schimbăm urgent acest lucru.” În pactul privind migrația, în directiva de repatriere, expulzarea este deja obligatorie în aceste cazuri dar Parlamentul UE nu și-a formulat încă poziția de negociere cu privire la acest text și, prin urmare, nu se pot face progrese.
Preşedinţia spaniolă a prezentat un document care va fi discutat astăzi de miniştrii de interne cu privire la dimensiunea externă a migraţiei. Pentru Madrid, sunt necesare eforturi suplimentare la nivel politic, operațional și financiar (revizuirea bugetului UE prevede încă 15 miliarde până în 2027 pentru acest capitol, dar nu găsește unanimitate). Președinția propune o dublă abordare, preventivă și proactivă: o mai mare implicare locală a delegațiilor și agențiilor UE pentru a utiliza instrumentele existente și identificarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea cooperării pentru repatrieri cu țări cheie precum Bangladesh, Etiopia, Irak, Senegal și Gambia. Dar sunt necesare fonduri pe termen mediu și lung.
