BREAKING NEWSINTERNAȚIONAL

Votarea unei rezoluții privind aderarea României și Bulgariei la Schengen și dezbaterea planurilor pentru protejarea infrastructurii critice a UE, printre punctele de pe agenda sesiunii plenare a PE

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară în perioada 17-20 octombrie, pentru a dezbate, între altele, planurile Comisiei Europene menite să protejeze mai bine infrastructura critică a Uniunii Europene, dar și pentru a vota o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și României la Schengen, în urma dezbaterii în plen din 5 octombrie.

I. Războiul din Ucraina: dezbateri privind consecințele sociale, migrația și solidaritatea culturală

Potrivit unei informări, eurodeputații vor discuta consecințele sociale și economice ale războiului, impozitarea profiturilor excepționale, migrația și distrugerea patrimoniului cultural, în cadrul unor dezbateri.

I.1. Consecințele sociale și economice ale războiului din Ucraina şi introducerea unei taxe pe profiturile execpționale

Marți dimineața, eurodeputații vor interpela Consiliul și Comisia cu privire la măsurile luate pentru a reduce facturile la energie și pentru a ajuta cetățenii UE să facă față consecințelor sociale și economice ale războiului din Ucraina. Într-o rezoluție adoptată la 5 octombrie, Parlamentul a solicitat ca răspunsul UE să se concentreze asupra persoanelor celor mai vulnerabile și a pledat pentru mai multe măsuri de urgență pentru a reduce presiunea creșterii rapide a prețurilor la energie asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene.

Deputații vor discuta, de asemenea, despre cele mai bune modalități de punere în aplicare a ideii de impozitare a profiturilor excepționale pentru a contribui la abordarea creşterii prețurilor.

Comisia și-a prezentat deja planurile pentru o astfel de taxă temporară, definită ca o taxă de solidaritate. Parlamentul a solicitat deja o astfel de taxă în mai și apoi din nou în iulie, în timpul dezbaterilor în plen. Solicitarea a fost inclusă, de asemenea, într-o rezoluție adoptată în luna mai.

I.2. Impactul invaziei Ucrainei de către Rusia asupra fluxurilor de migrație către UE

Într-o dezbatere separată care va avea loc marți după-amiaza cu Consiliul și Comisia, eurodeputații vor discuta despre impactul războiului asupra fluxurilor de migrație către UE. Agresiunea Rusiei a determinat milioane de persoane, în cea mai mare parte femei și copii – să fugă.

În iunie, PE a aprobat un pachet de ajutor al UE pentru a ajuta statele membre să primească refugiați. O delegație a Parlamentului a vizitat recent regiunile de frontieră cu Ucraina din Polonia și România pentru a evalua situația refugiaților din aceaste țări.

Pentru a sprijini refugiații ucraineni, UE a activat statutul de protecție temporară, iar Comisia Europeană a prezentat un plan în 10 puncte pentru a coordona răspunsul UE. În prezent, peste patru milioane de persoane s-au înregistrat pentru protecție temporară în statele membre ale UE, iar acest statut ar trebui extins automat până cel puțin în martie 2024.

I.3. Solidaritatea culturală cu Ucraina

Într-o rezoluție referitoare la solidaritatea culturală cu Ucraina, care urmează să fie dezbătută și supusă la vot joi, eurodeputații subliniază că încercările Rusiei de a eradica identitatea și cultura ucraineană, inclusiv prin distrugerea siturilor din patrimoniul cultural, constituie o crimă de război în temeiul Convenției de la Haga.

Aceștia solicită ca Ucraina să fie sprijinită urgent în documentarea acestor atacuri și solicită Comisiei și statelor membre să includă nevoile urgente ale sectoarelor culturii și patrimoniului cultural în sprijinul umanitar acordat Ucrainei de către UE.

Joi după-amiază, eurodeputații vor discuta, de asemenea, despre sprijinul european acordat comunității de cercetare ucrainene.

II. Parlamentul European va interpela Comisia privind planurile de a proteja mai bine infrastructura critică a UE

Având în vedere situația geopolitică tensionată, Parlamentul va solicita Comisiei să detalieze planurile pentru a proteja mai ferm infrastructura UE.

Marți după-amiază, eurodeputații vor solicita vicepreședintelui Comisiei, Margaritis Schinas, să explice în detaliu modul în care infrastructura esențială a UE ar putea fi mai bine protejată împotriva atacurilor, inclusiv a celor hibride.

După avariile ce au avut loc la conductele Nord Stream 1 și 2, Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a declarat că scurgerile au fost „rezultatul unui act deliberat”, exprimându-şi preocuparea cu privire la siguranța generală a infrastructurii critice a UE. Adresându-se eurodeputaților pe 5 octombrie, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat planul Comisiei de a spori reziliența infrastructurii în contextul suspiciunii de sabotaj asupra conductelor.

La începutul acestui an, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la noi norme pentru a proteja mai eficient infrastructura critică a UE. În paralel, colegiuitorii au convenit, de asemenea, asupra unor măsuri de stimulare a securității cibernetice și a rezilienței. Parlamentul va vota ambele propuneri legislative în această toamnă.

III. Eurodeputații vor discuta perspectivele Consiliului European din octombrie

În cadrul unei dezbateri cu Comisia și Președinția cehă, ce va avea loc miercuri dimineața, eurodeputații își vor prezenta așteptările pentru summitul UE din 20-21 octombrie.

În cadrul reuniunii lor de la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern se vor concentra asupra celor mai recente evoluții ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, asupra sprijinului continuu al UE pentru Ucraina și asupra măsurilor de urgență în domeniul energiei.

La 6 octombrie, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicită o creștere masivă a asistenței militare acordate Ucrainei, sancțiuni suplimentare și severe împotriva Rusiei, precum și un tribunal internațional ad-hoc pentru urmărirea penală a Rusiei pentru infracțiunea de agresiune împotriva Ucrainei. În ceea ce privește energia, la 5 octombrie, eurodeputații au solicitat un plafon al prețurilor la importurile de gaz prin conducte, măsuri suplimentare în vederea introducerii unei taxe pe profiturile excepționale și un embargo imediat și total asupra petrolului, cărbunelui, combustibilului nuclear și gazelor din Rusia.

Liderii vor discuta, de asemenea, despre aspecte economice şi de politică externă.

IV. Bugetul UE 2023: Eurodeputații își vor adopta poziția înaintea negocierilor cu Consiliul

Parlamentul urmează să voteze miercuri pentru un buget mai bine pregătit pentru a face față impactului războiului din Ucraina și procesului de redresare în urma pandemiei.

În poziția lor, care va fi dezbătută și votată în plen marți și miercuri, deputații din Comisia pentru buget au propus o majorare a bugetului UE pentru anul viitor până la un total de 187.3 miliarde EUR în credite de angajament, cu 1.7 miliarde EUR mai mult decât proiectul de buget al Comisiei anunțat în iunie.

Eurodeputații doresc mai mulți bani pentru programele și politicile pe care le consideră vitale pentru a aborda consecințele războiului din Ucraina și ale crizei energetice, precum și pentru a contribui la redresarea post-pandemie și pentru a consolida eforturile de realizare a tranziției verzi și a celei digitale.

Votul în plen va lansa perioada de trei săptămâni de discuții de „conciliere” cu Consiliul, cu scopul de a se ajunge la un acord în timp util pentru ca bugetul pentru anul următor să fie votat și semnat de Parlament înainte de sfârșitul anului 2022.

V. Spațiul Schengen: vot referitor la extindere, dezbatere privind buna funcționare a acestuia

Eurodeputații vor evalua normele privind controalele temporare la frontieră în spațiul Schengen și vor adopta o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și a României.

Marți după-amiază, eurodeputații vor dezbate cu Consiliul și Comisia asupra controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a UE.

În aprilie, Curtea a decis o perioadă de până la șase luni pentru efectuarea controalelor la frontieră din cauza unor amenințări grave, ce poate fi prelungită numai dacă apare o nouă amenințare, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale care pun în pericol funcționarea generală a spațiului Schengen. Se așteaptă ca eurodeputații să solicite autorităților statelor membre să respecte normele actuale de liberă circulație în spațiul Schengen, care reprezintă pentru mulți una dintre principalele realizări ale UE.

Marți la prânz, plenul va vota o rezoluție referitoare la aderarea Bulgariei și României la Schengen, în urma dezbaterii în plen din 5 octombrieMajoritatea eurodeputaților au îndemnat statele membre să recunoască faptul că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile Schengen și că ar trebui admise în spațiul de liberă circulație cât mai curând posibil.

VI. Schimbările climatice: PE va solicita un nivel crescut de ambiție înainte de COP27

PE va solicita tuturor țărilor să își intensifice obiectivele climatice pentru 2030 înaintea reuniunii COP27 din Egipt, pentru a limita încălzirea globală conform Acordului de la Paris.

Lumea se îndreaptă către o creștere a temperaturii cu 2,7°C, cu mult peste obiectivele Acordului de la Paris de a limita creşterea temperaturii globale la cel mult 2°C și de a aspira către obiectivul de 1,5 °C. Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt din 6-18 noiembrie 2022, eurodeputații vor solicita UE și tuturor națiunilor G20 să își asume rolul de lider și să se angajeze în direcția unor obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dezbaterea privind COP27 va avea loc marți, cu o rezoluție care urmează să fie votată în plen joi.

sursa:caleaeuropeana.ro