Un copil de 10 anisori este cel mai mic membru al Cetei de Ursi de la Poieni, cea mai cunoscută formație de mascați din comuna Udești,, Ștefan Vargan este elev in clasa a III a la Școala Sfantul Ioan cel Nou de la Suceava din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei si Rădăuților. .
Ștefan este membru al formației de mascati de 4 ani, formatie care .este cea mai cunoscută formație de mascați din comuna Udești, Este alaturi in ceata de membri mai mari in varsta de: Mititiuc Razvan, Aghinitei Ovidiu, Aghinitei Iulian, Bai Mario, Bai Fabio, Claudiu Brezan, Rau Claudiu . Organizatorii formatiei sunt Crtu Ionut si Lorento Grigorosita
De câțiva ani buni, Ceata de Urși de la Poieni participă la numeroase evenimente dedicate sărbătorilor de iarnă în județul Suceava și nu numai. Particularitatea care îi diferențiază de celelalte cete din comună este culoarea roșie aprinsă a costumației ursarilor.
Ursul este o prezenta la fel de agreata in obiceiurile de Anul Nou. In spatiul romanesc si implicit in Bucovina, cultul ursului isi afla originile in zorii civilizatiei (paleolitic). La geto-daci ursul era considerat un animal sacru, cu multiple virtuti simbolice.
El aparea si in cultul lui Zalmoxis, numele acestuia fiind derivat de la insasi blana ursului (zalmos = blana de urs). Din bogatul simbolism al ursului s-au pastrat, pana astazi, unele credinte care atesta venerarea animalului in Bucovina, mai mult decat in alte zone ale tarii; poate si datorita faptului ca pe aceste meleaguri au trait, dintotdeauna, dacii liberi. In desfasurarea jocului ritual al Ursului � etalare de forta, vitalitate si dibacie � se mai pot vedea si acum cateva secvente care evidentiaza credintele referitoare la urs ca simbol al perpetuei regenerari vegetale. Rostogolirea Ursilor in cerc, batutul si moartea acestora, apoi invierea miraculoasa, redau metaforic succesiunea anotimpurilor ce stau sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si sa stie cand vine primavara cu adevarat. Jocul cu masti de Urs a fost atestat in Bucovina mai mult decat in alte zone ale tarii. Capul mastilor de urs se bucura de o atentie speciala.
Utilizand aproape aceleasi materiale, creativitatea localnicilor a impus o varietate tipologica extrem de mare. La Ostra, Stulpicani, zona Campulungului forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel peste o caldare metalica. La Bosanci, Udesti si Plavalari se foloseste ca suport un schelet metalic, peste care se aseaza blana de vitel sau de miel. O inovatie mai recenta apare in satele Poieni, Stirbat, Racova, Chiliseni, Fantanele si Banesti unde capul de urs este sugerat de o mascheta care nu mai acopera fata purtatorului ci numai crestetul capului.
You are currently viewing a placeholder content from Youtube. To access the actual content, click the button below. Please note that doing so will share data with third-party providers.
Spectaculozitatea acestui tip de masca consta in bogatia si diversitatea podoabelor ce ii sunt aplicate: panglici multicolore, margele, beteala, ciucuri de lana, flori artificiale. Demn de retinut pentru complexitatea ceremonialului, spectaculozitatea si fastuozitatea costumatiilor este jocul Ursilor din comuna Udesti. Aici cetele ajung la cate 6-8 Ursi, jocul acestora devenind elementul de referinta simbolica al obiceiului de Anul Nou, dominand toate celelalte categorii de mascati din cadrul Malancii. Jocul Ursului este condus de �Ursari� care ii indeamna sa evolueze in ritmul unor melodii locale cum ar fi Ursareasca si Maruntica.
