Comisia Europeană nu a acordat publicului „acces suficient de mare” la contractele de vaccin împotriva Covid-19, a stabilit miercuri Curtea de Justiție a Uniunii Europene, constatând nereguli în justificările pentru redactarea unor părți din documente, relatează POLITICO. Decizia îndelung așteptată vine cu doar o zi înaintea unui vot decisiv pentru Ursula von der Leyen, care trebuie să obțină joi sprijinul a 361 de europarlamentari pentru a fi reconfirmată în funcţia de şefă a CE.
Cazul a fost deschis de un grup de europarlamentari din partea Verzilor, care au depus cereri pentru a avea acces la contractele de vaccinuri şi la unele documente aferente pentru a înţelege acordul din 2021 dintre Comisia Europeană şi producatorii de vaccinuri, estimat la 20 de miliarde de euro.
Comisia a fost de acord să acorde doar acces parțial la anumite contracte, argumentând că unele secțiuni au fost redactate (cenzurate) pentru a proteja interesele comerciale sau din motive de confidențialitate. Ulterior, deputații au dus în instanţă problema refuzului.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis miercuri că decizia Comisiei Europene de a ascunde secțiuni ale documentelor oficiale conține „nereguli”. Comisia „nu a demonstrat că un acces mai larg la aceste clauze ar submina de fapt interesele comerciale ale acestor companii”, a stabilit Curtea de Justiție.
În luna aprilie 2024, Politico a scris că Parchetul European (EPPO) a preluat ancheta asupra Pfizergate de la autorităţile belgiene, referitoare la investigaţiile asupra Ursulei von der Leyen pentru „interferenţă în exercitarea unei funcţii publice, distrugere de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese„. Procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni, dar nimeni nu a fost pus sub acuzare până acum în acest dosar, arata Observatornews.ro.
Dosarul Pfizergate
Ancheta a fost declanşată iniţial de autorităţile juridice din oraşul belgian Liege la începutul lui 2023, după o plângere penală a lobbyist-ului local Frédéric Baldan. Ulterior, acestuia i s-au alăturat guvernele din Ungaria şi Polonia (sub vechiul guvern condus de PiS).
Plângerea penală a lui Baldan se referea la un presupus schimb de mesaje text între Von der Leyen şi CEO-ul Pfizer Albert Bourla în perioada care a precedat semnarea celui mai mare contract al Uniunii Europene privind vaccinurile în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, o afacere care a primit ulterior numele de ”Pfizergate”.
Ziarul New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în perioada când cei doi lideri negociau termenii acordului, a declanşat un proces paralel împotriva Comisiei Europene, după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente. EPPO efectuează investigaţii paneuropene asupra unor infracţiuni financiare şi în teorie ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei Europene sau din alte ţări europene, precum Germania, ţara natală a Ursulei von der Leyen.
UE a distrus vaccinuri COVID de 4 miliarde de euro
Comisia Europeană a refuzat până în prezent să dezvăluie conţinutul mesajelor sau măcar să le confirme existenţa. Acordul, negociat în perioada de vârf a pandemiei în 2021, a fost perceput iniţial drept un triumf pentru Von der Leyen, a scris atunci Politico. Dar cantitatea de vaccinuri achiziţionată a provocat uimire, Politico dezvăluind anul trecut că au existat doze de vaccin în valoare de cel puţin 4 miliarde de euro care au fost aruncate. Între timp, contractul cu Pfizer pentru vaccinuri a fost renegociat.
Militanţii pentru transparenţă şi unii oponenţi politici au încercat că pună presiune pe Comisie pentru a discuta cazul, dar Ursula von der Leyen a evitat până în prezent să facă acest lucru. Întrebare directă a Politico privind mesajele lipsă, Von der Leyen a răspuns: „Tot ce a fost necesar în legătură cu asta a fost spus şi trimis. Şi aşteptăm rezultatele”. În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţia de vaccinuri de către UE la modul mai general.
România, Ungaria şi Polonia au fost date în judecată de Pfizer pentru că nu au efectuat unele plăţi pentru doze, invocând aprovizionarea în exces şi presiunea financiară a războiului din Ucraina.
