Sigur că, așa cum observam la un moment dat, ținutul Mălinilor are istoria sa, parte din istoria mare a țării. Din păcate, segmentul de istorie care ne privește nu este deosebit de cunoscut și numai din când în când apar elemente, fragmente relevante. În cele ce urmează ne vom referi la câteva informații privind vizitele Reginei Maria la Mălini, precum și la conjunctura în care a fost distrusă Crucea Talienilor.
Sursa acestor informații este o lucrare monumentală aparținând lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu: ,,Martor la istoria României”. Autorul s-a născut la 25 martie 1872, în localitatea Holda, din comuna Broșteni, și a murit la 13 noiembrie 1960 (la 88 de ani), la Piatra Neamț. A fost magistrat, bibliotecar, editor, folclorist, bibliofil, cercetător. A fost membru de onoare, din 1948, al Academiei Române.
A intrat în serviciul Casei Regale în anul 1906. A fost conducătorul Bibliotecii Palatului Regal și s-a ocupat, printre altele, de corespondența în limba română și de petițiile adesate suveranilor.
Iată ce scrie eruditul intelectual despre activitatea sa la Palatul Regal : ”Cea mai neașteptată și grea însărcinare a fost aceea de a pregăti unele din cuvântările Regelui, pe care mai înainte le alcătuia secretarul particular Louis Basset. Întâia oară am fost pus la încercare cu ocazia aniversării a 50 de ani de la Unirea Principatelor, pentru cuvântarea rostită de Carol I la prânzul dat în ziua de 24 ianuarie 1909.
Apoi, în mai 1912, au pregătit cuvântarea Regelui pentru dezvelirea statuii lui Cuza-Vodă în Iași, precum și cuvântarea la mărirea localului bibliotecii Fundației Carol I, în mai 1912. Tot eu pregăteam cuvântările Regelui pentru investirea mitropoliților, episcopilor, precum și răspunsurile la adresele camerelor legiuitoare.
În timpul domniei Regelui Ferdinant și a călătoriilor sale în România întregită, aceste însărcinări s-au înmulțit, proiectele de cuvântări întocmindu-le împreună cu Prințul Barbu Știrbei, care luase conducerea Casei Regale.”
Am zăbovit mai mult asupra lui G.T. Kirileanu fiindcă în lucrarea sa cuprinde și o scurtă autobiografie din care am aflat că bunicul său, Ion Chirileanu, a fost fiu al satului Mălini, din familia Norocel.
Gheorghe T. Kirileanu a scris mult şi de calitate, adesea venind în sprijinul bunilor săi prieteni folclorişti sau savanţi, în cercetarea şi tipărirea unor lucrări de mare importanţă pentru cultura românească.
„Dacă vei lua în mână Descrierea moşiei Broşteni, judeţul Suceava de G. T. Kirileanu nu se poate să n-o citeşti până la sfârşit. Sunt acolo ştiri istorice, note despre gospodăria veche şi cea noua, elemente de limbă, de cultură cu totul necunoscute. Limba e cea a scrisului lui Creangă. Monografia nu poate fi întrecută”.
Nicolae IORGA
Iată un scurt pasaj din autobiografia sa: ,,Sunt născut în satul Holda din Valea Bistriței moldovenești, comuna Broșteni, în 25 martie 1872. Tatăl meu, Grigore Chirilianu, era fiul unic al lui Ion Chirileanu, din familia Norocel, venit la munte din satul Mălini, județul Suceava. El a fugit din acel sat din cauza cătăniei, așezându-se în satul Holda, unde fugise și alt frate al său, mai mare. Tata a fost pădurar la moșia Broșteni, având și vite multișoare. Era vestit vânător de urși și pescar de losturi (lostrițe), cu mreaja și cârligul. Mama mea, Ioana, era fiica preotului din Holda, Teodor Ioanovici – popa Todică, cum îi ziceau oamenii. La vârsta de 7 ani (împliniți în martie 1879), murind mama la nașterea fratelui meu Simion și tata căsătorindu-se din nou, am fost luat spre creștere și învățătură de părinții mamei mele, preotul Todică și preoteasa Axinia, cărora le datorez tot ce a fost bun în sufletul meu.”
sursa:comunamalini.ro
