Transelectrica a numit în funcția de membri provizorii ai Directoratului patru personaje recomandate exclusiv de susținerea lor politică, după modelul deja consacrat al guvernanților români, indiferent de culoarea lor politică. Astfel, pe lista celor care conduc una dintre cele mai importante companii a României se află un fost vânzător de acoperișuri, un fost deputat PSD, dar și un bugetar care și-a cumpărat cu 675.000 de dolari, banii jos, un apartament în centrul New York-ului.
Compania Națională de Transport a Energiei Electrice Transelectrica SA a numit pe 24 octombrie 2023 în funcțiile de membri provizorii ai Directoratului pe Ștefăniță Munteanu, Cătălin Constantin Nadolu, Florin Cristian Tătaru și Bogdan Toncescu. Mandatele provizorii au o durată de 5 luni, începând cu data de 25 octombrie 2023, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu încă 2 luni.
Florin Tătaru a fost deputat PSD de Maramureș, consilier județean din partea aceluiași partid, fost șef al Casei de Asigurări de Sănătate Maramureș, precum și director al Direcției Silvice. Foarte interesant este faptul că Tătaru a fost cercetat penal după ce a răpit și amenințat cu moartea un partener de afaceri, în 1998.
Cătălin Nadolu a fost director general al SMART SA și șef departament la RA-APPS în perioada 2009-2021, precum și director la o direcție județeană de sport.
Vânzător de lemne și acoperișuri, ajuns șef la Transelectrica
Ștefăniță Munteanu are și el un profil interesant pentru un șef Transelectrica. Consilier județean PSD în Buzău, Ștefăniță s-a ocupat înainte de a fi preluat de social-democrați cu vânzarea de acoperișuri, prin Tegola România (2005-2006), iar apoi cu vânzarea de lemn, prin Uno Art Construct (2006-2012) și Sisco Trading (2012-2016).
Bogdan Toncescu are probabil cel mai elevat nivel profesional dintre toți directorii puși acum la Transelectrica. Toncescu este director la compania de stat din decembrie 2014, anterior ocupând posturi de consilier la Ministerul Transporturilor, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine și Ministerul Afacerilor Externe, unde a activat între 2008 și 2013.
În 2012, Bogdan Toncescu era consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, unde fusese cooptat din postura de avocat în Baroul New York. În 2006 era vice-decan la Școala de Drept a Universității Hofstra, iar în 2004 a fost cosnultant la Banca Mondială și stagiar al Misiunii României la ONU, unde a acces din postura de stagiar la Consulatul României la New York, arata replicaonline.ro,
Declarație de avere Bogdan Toncescu
Două terenuri la Corbu
Coincidență sau nu, posesorul acestui CV impresionant este fiul Angelei Toncescu, fosta președintă a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). În 2012, pe când era bugetar la Administrația Prezidențială, cu un salariu de 3.000 de lei pe lună, Bogdan Toncescu cumpăra cu banii jos un apartament de 675.000 de dolari, în mijlocul New-York-ului. Seria coincidențelor continuă, din moment ce apartamentul a fost cumpărat cu banii cash de la Denisa Dumitru, președinta societății de asigurări Stellar Re, care a primit autorizație de funcționare în România din partea mamei de la ASF, Angela Toncescu.
Bogdan Toncescu are interese și la Constanța. Șeful de la Transelectrica deține două terenuri a câte 803 metri pătrați în Corbu, cumpărate încă din anul 2009, alături de soția sa, avocata Laura Toncescu, dar și de partenera de afaceri Denisa Dumitru.
Toncescu conduce un Mercedes GLK și susține în ultima declarație de avere că deține bijuterii și tablouri de 45.000 de euro. Pe de altă parte, șeful Transelectrica are de returnat împrumuturi bancare de 210.000 lei și 460.000 de euro, dar și 70.000 de dolari către persoana fizică Stephen Basedow.
Bogdan Toncescu a declarat venituri de 236.525 lei de la Transelectrica și 39.600 de dolari din chiria apartamentului din New Yotk, în timp ce soția sa a trecut zero la veniturile încasate din partea KPMG legal Toncescu și Asociații, potrivit replciaonlone.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.