Boboteaza , tradiții și obiceiuri creștine de Botezul Domnului. Ce este bine să dai de pomană de Bobotează și ce trebuie să faci ca să alungi relele în ziua de Bobotează.
În fiecare an, pe data de 6 ianuarie, românii ortodocși sărbătoresc Bobotează – momentul în care Mântuitorul Hristos a fost botezat în râul Iordan. Ce este bine să dai de pomană de Bobotează și ce tradiții și obiceiuri creștine s-au transmis din generație în generație în ziua în care cerurile se deschid, iar apele sunt sfințite.
Boboteaza sau Botezul Domnului, ziua în care cerurile se deschid, iar apele sunt sfințite, este sărbătorită în fiecare an la data de 6 ianuarie, potrivit calendarului ortodox.
În ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă- apă sfințită, cu care botează apele, oamenii, animalele și casele.
Tot în ziua de Bobotează, tradiția creștină spune că este bine să dai de pomană pentru sufletele celor adormiți, dar și ca act de milostivenie pentru ajutorarea celor vii. Piftia, grâul fiert și vinul roșu care, potrivit tradiției, nu trebuie să lipsească de pe masa creștinilor în data de 6 ianuarie, este bine să fie date de pomană de Bobotează. Bineînțeles, pe lângă alte alimente pe care credincioșii consideră de cuviință să le împartă în această zi.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea „să transpire bănuțul în mâna voastră până ce faceți milostenie”, în sensul că trebuie într-adevăr să-l căutăm pe cel cu adevărat sărac.Pomana trebuie să aibă, în esență, un caracter de rugăciune către Dumnezeu și de pioasă cinstire a memoriei decedaților, să nu fie prilej de trufie pentru urmași.
Ce trebuie să pui pe masă în Ajunul Bobotezei
Ziua în care se sfințesc apele, dar și casele românilor, Ajunul Bobotezei este sărbătorit în fiecare an pe data de 5 ianuarie.
Ajunul Bobotezei precede Boboteaza, sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului.
Potrivit obiceiului popular, în Ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare.
Acest obicei este menit să atragă belșugul și să-i păzească de rele pe toți membrii familiei în noul an.
Apoi pe masă se aşează 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.
În tradiţia ortodoxă, Ajunul Bobotezei este zi de post, şi se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul.
Tradiții și obiceiuri creștine de Botezul Domnului
Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează . Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.
Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta.
După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă.
Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni.
Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli.
Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.
