Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (PȚU) a decis să îi citeze la judecată bisericească pe Volodimir Kobzar, Dmitro Kudibin, Mykola Kovaliuk și Iurii Hrabliuk, pe care îi acuză că și-au atribuit abuziv titluri episcopale și acționează în numele fostului Patriarhat de la Kiev. Cei patru au fost convocați să dea explicații la următoarea ședință a Sinodului, programată pentru luna mai, potrivit Agenției BucPress din Cernăuți, care a consultat relatarea publicată de Ukrainska Pravda și comunicatul oficial al PȚU.
Din perspectiva conducerii PȚU, miza depășește o simplă sancțiune disciplinară. Decizia vine la scurt timp după moartea lui Filaret, pe 20 martie, și după încercarea unui grup restrâns de a-l proclama pe Nikodim Kobzar drept nou „patriarh” al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Patriarhia Kievului). Biserica lui Epifanie susține că vechiul Patriarhat de la Kiev a încetat să mai existe ca structură separată după unificarea din 2018–2019 și că niciun nou „patriarh” nu poate fi recunoscut în mod canonic sau juridic,arata bucpress.eu.
Episodul readuce în prim-plan competiția pentru legitimitate din interiorul ortodoxiei ucrainene. Pe de o parte se află PȚU, condusă de mitropolitul Epifanie, care a primit tomosul de autocefalie de la Patriarhia Ecumenică în ianuarie 2019. Pe de altă parte se află Biserica Ortodoxă Ucraineană, istoric legată de Patriarhia Moscovei, care și-a anunțat desprinderea după invazia rusă din 2022, dar ale cărei gesturi au fost considerate insuficiente de autoritățile ucrainene, în condițiile în care Kievul a adoptat în august 2024 o lege împotriva organizațiilor religioase afiliate Moscovei.
În acest context reapare și un al treilea pol confesional: gruparea formată în jurul vechiului Patriarhat de la Kiev, desprinsă în jurul lui Filaret după conflictul cu noua conducere autocefală. Filaret rămăsese în PȚU cu statut de patriarh onorific, însă ruptura sa ulterioară de Epifanie a lăsat în urmă o structură nerecunoscută, pe care o parte dintre foștii săi apropiați încearcă acum să o reactiveze.
Filaret este o figură-cheie pentru înțelegerea noii dispute. Fost mitropolit al Kievului în cadrul Patriarhiei Moscovei și unul dintre candidații importanți la alegerea patriarhului întregii Rusii în 1990, el s-a desprins de Biserica Rusă după independența Ucrainei și a devenit principalul promotor al Patriarhatului de la Kiev, structură nerecunoscută canonic, dar influentă în spațiul ucrainean. În 2019, Filaret a susținut crearea noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei (PȚU) și acordarea tomosului de autocefalie de către Constantinopol, însă ulterior a acuzat că Ucraina a primit nu o patriarhie independentă, ci o mitropolie cu atribuții limitate. De aici s-a născut a doua ruptură a carierei sale: după schisma față de Moscova, a urmat și conflictul cu propria construcție bisericească născută în jurul autocefaliei.
Pentru comunitățile românești din Ucraina, tensiunea este importantp și din alt motiv: în timp ce scena ortodoxă ucraineană rămâne fragmentată între mai multe centre de putere, recunoașterea juridică a Asociației Religioase „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” rămâne blocată. Sfântul Sinod al BOR a binecuvântat în februarie 2024 inițiativele de organizare a acestei structuri, iar în iulie 2025 a vorbit despre un refuz continuat, nejustificat și abuziv al autorităților ucrainene de a o recunoaște, deși spune că ea îndeplinește condițiile legale.
În aceste condiții, cele aproximativ 120 de parohii în care se slujește integral sau parțial în limba română rămân prinse între trei centre de putere religioasă. Ele continuă să aparțină Bisericii Ortodoxe Ucrainene, acuzată de autoritățile de la Kiev că păstrează legături canonice cu Moscova, refuză să intre sub autoritatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei conduse de mitropolitul Epifanie, iar trecerea lor spre o structură românească este blocată de faptul că înregistrarea juridică a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina nu a fost aprobată.
sursa:bucpress.eu
