Județul Suceava înregistrează o dublare alarmantă a numărului de insolvențe în august 2026, plasându-se printre zonele cu cele mai mari creșteri din țară, conform datelor oficiale RisCo.
În timp ce la nivel național numărul total de dosare de insolvență a cunoscut doar o creștere moderată (805 cazuri în august 2026, comparativ cu 789 în august 2025), situația la nivel local reflectă o presiune economică severă asupra mediului de afaceri sucevean.
Statistica RisCo evidențiază o discrepanță majoră între județele României în luna august 2026, iar județul Suceava iese în evidență printr-un trend negativ accelerat:
- Creștere de 100%: Numărul firmelor intrate în insolvență în județul Suceava a crescut de la 8 dosare (în august 2025) la 16 dosare (în august 2026).
- Variație regională: Spre deosebire de alte județe mari din Moldova care au înregistrat scăderi sau stagnări (Bacău -6%, Galați -16%), Suceava raportează o dublare a cazurilor de vulnerabilitate financiară în rândul companiilor active.
Context național și județe comparabile
Deși Capitala rămâne lider absolut ca număr total de cazuri (193 de dosare, dar în scădere cu 6%), dinamica din Suceava se aliniază cu alte județe din țară unde problemele de lichiditate s-au acutizat rapid. Printre județele cu evoluții similare sau mai severe se numără:
- Brașov: Creștere de 133% (de la 12 la 28 de dosare).
- Maramureș: Creștere masivă (de la 3 la 19 dosare).
- Arad: Creștere de 100% (de la 12 la 24 de dosare).
Sectoarele economice care trag semnalul de alarmă
Deși datele pe județe nu specifică nișa exactă la nivel local, topul domeniilor de activitate la nivel național oferă indicii clare despre sectoarele care pun cele mai mari probleme antreprenorilor suceveni în această perioadă:
- Construcțiile: Rămân cel mai afectat domeniu din economie, cu 60 de cazuri noi în august 2026 (o creștere de ~40%).
- Transporturile rutiere de mărfuri: Înregistrează o explozie masivă de 165% a cazurilor de insolvență (53 de dosare la nivel național).
- Comerțul cu amănuntul: Creșteri cuprinse între 38% și 56% în funcție de specificul magazinelor.
La polul opus, domeniul restaurantelor (-13%) și cel al cultivării plantelor nepermanente (-12%) au înregistrat ameliorări și o scădere a riscului de faliment.
