Sâmbătă, 28 septembrie, la Mănăstirea Putna a avut loc o slujbă de pomenire a etnicilor români căzuți în războiul din Ucraina. La inițiativa mai multor asociații românești din regiunea Cernăuți, fraților români de dincolo de graniță
La inițiativa românilor de dincolo de graniță – îndeosebi a celor din Ucraina – și cu binecuvântarea ÎPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a fost oficiată la Mănăstirea Putna o slujbă de pomenire a soldaților etnici români din Ucraina care au căzut în războiul declanșat de Rusia în februarie 2022. Mai bine de 130 de nume de bărbați români din nordul Bucovinei căzuți pe frontul de luptă în Ucraina au fost pomenite la slujba oficiată la Mănăstirea Putna de starețul Melchisedec Velnic și un sobor de preoți, inclusiv unii veniți din Mitropolia Cernăuților și a Bucovinei – structură subordonată Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
„Suntem solidari cu românii de dincolo și îi pomenim pe cei trecuți năprasnic la cele veșnice cu conștiința că o rugăciune pentru ceilalți este bine primită de Dumnezeu. Ne rugăm pentru acești frați români chiar dacă nu știm viața și cugetul fiecăruia. Nu știm ce a fost în sufletul fiecăruia, dar știm că tot omul are nevoie de rugăciune. Indiferent cum au ajuns acolo, de voie, sau fără de voie, că au dorit sau nu au dorit, noi ne rugăm pentru ei. Unii dintre ei poate au fost pomeniți, unii poate nu au fost pomeniți, unii poate au fost înmormântați, unii poate nu se știe unde le sunt trupurile lor”, a spus Melchisedec Velnic.
Media de vârstă a soldaților de etnie română care au fost pomeniți sâmbătă, la Mănăstirea Putna, este undeva în jur de 30 de ani. La oficierea slujbei de sâmbătă, de la Mănăstirea Putna, au luat parte membrii familiilor îndurerate, dar și consulul general al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu.
Mulțumirile din partea ÎPS Meletie, mitropolitul Bucovinei și Cernăuților pentru că a fost oficiată această slujbă au fost adresate de către preotul Vasile Covalciuc, unul dintre clericii români nord-bucovineni. El a precizat că mulțumiri sunt atât pentru starețul Melchisedec Velnic, cât și pentru ÎPS Calinic.
După cum a spus preotul Vasile Covalciuc, acest parastas a fost o înmormântare pentru că s-a făc
ut după rânduiala înmormântării – și de altfel este normal câtă vreme nu puțini sunt dintre cei ale căror nume au fost pomenite la Putna și ale căror trupuri, de fapt, nu au fost înmormântate – și ca să ajungă la Mănăstirea Putna nu a fost ușor. „La graniță le-am spus că mergem pentru ostașii, eroii români care au căzut în Ucraina, pentru libertatea poporului ucrainean. Nu au ținut cont de această rugăminte și ne-au ținut aproape două ore în vamă și în cele din urmă am reușit să fim părtași la această slujbă minunată și atât de binecuvântată de Dumnezeu într-o așa de frumoasă zi de toamnă”, a spus părintele Vasile Covalciuc.
El a menționat că mai sunt unii români nord-bucovineni care, având vârste sub 60 de ani, nu au putut trece granița ca să fie și ei la această slujb, dar că și aceștia transmit mulțumiri obștei Mănăstirii Putna și starețului Melchisedec Putna. „Ne închinăm, părinte stareț, până la pământ pentru dragostea, râvna pe care ați avut-o și o aveți tot timpul față de noi, frații cei mai mici din pareta cealaltă și care cu bucurie mare și cu sprijin venim de fiecare dată aici, la Putna lui Ștefan cel Mare”, a mai spus pr. Vasile Covalciuc spre finalul cuvântului său.
A fost invitată să ia cuvântul, după Melchisedec Velnic și după pr. Vasile Covalciuc, și consulul general al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu care a venit în ținută de doliu. Ea a catalogat ceea ce se întâmplă de peste doi ani în țara vecină ca fiind un „conflict militar” și un „război anacronic pentru secolul XXI”. Ea a amintit că în condițiile în care acest conflict a afectat „fără precedent” securitatea europeană și euroatlantică, România a acordat autorităților ucrainene un „sprijin multidimensional”. „Apreciem inițiativa societăților românești „Golgota”, „Mihai Eminescu”, „Valea Prutului” și a Centrului media BucPress de a organiza pomenirea bărbaților de etnie română uciși în războiul ruso-ucrainean și ne îndreptăm cu recunoștință spre familiile îndoliate. Ne rugăm împreună pentru sufletele celor plecați mult prea devreme dintre noi și ne închinăm pentru memoria acestora care par să fie alături de noi prin portretele aduse aici cu acest prilej”, a spus Irina-Loredana Stănculescu. Ea este de părere că prin acest frumos gest de susținere a comunității românești din Cernăuți, atât Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cât și Mănăstirea Putna demonstrează solidaritatea cu întreaga societate afectată de acest război. Ea a încheiat cuvântarea cu o expresie folosită în aceste împrejurări: „Pomenirea lor din neam în neam!”.
Au mai fost invitați să ia cuvântul și Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din regiunea Cernăuți. „Slujba de astăzi este o dovadă a faptului că rugăciunea nu are hotare și dacă astăzi (sâmbătă, 28 septembrie – n.red.) aici la Mănăstirea Putna s-au înălțat rugăciuni pentru ostașii căzuți în războiul din Ucraina aceasta este o dovadă a faptului despre care am spus”, a rostit, părintre altele, Nicolae Șapcă, încheind prin a adresa mulțumiri tuturor clericilor în frunte cu ÎPS Calinic și celor de la Putna pentru sprijinul oferite, cât și pentru serviciul religios oficiat pentru pomenirea acelor tineri români căzuți pe frontul din Ucraina. „Veșnică să le fie pomenirea!”, i-a răspuns starețul Melchisedec Velnic.
Ulterior, spre finalul slujbei, starețul Mănăstirii Putna a explicat că a fost o rugăciune pentru a cere lui Dumnezeu „să îi așeze acolo, în ceata drepților” pe acei români căzuți în războiul din Ucraina pentru care s-a făcut pomenirea. Iar asta pentru că nimeni dintre noi nu știe „ce a fost în clipa trecerii: suferința, necazul, faptul că au simțit, poate, că se apropie sfârșitul”.
