Anual, pe data de 29 iunie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Iată ce nu este bine să faci în acestă zi de mare sărbătoare!
Sfântul Apostol Pavel s-a născut în Tars. Acesta a propovăduit Evanghelia pe o zonă foarte întinsă, din Arabia până în Spania, atât la evrei cât și la păgâni.
Pavel și-a petrecut viața de creștin în suferință și lucrând pentru Hristos, înființând și organizând Biserici pretutindeni.
Descrierea călătoriilor misionare ale lui Pavel și epistolele lui către Biserici formează o parte importantă a Noului Testament.
Sfântul Pavel a fost martirizat împreună cu Apostolul Petru, în timpul împăratului Nero, prin decapitare.
Sfântul Apostol Petru este unul dintre cei doisprezece apostoli ai Domnului Iisus Hristos. Petru era din Betsaida, Galilea. Era fiul lui Iona și frate cu Apostolul Andrei, cel întâi-chemat.
Sf Petru era de meserie pescar, neînvățat și sărac. Numele său din părinți era Simon. Era căsătorit, dar nu se știe dacă a avut copii.
Numele de Petru l-a primit de la însuși Domnul Iisus Hristos, care s-a uitat la el și i-a spus „Tu ești Simon, fiul lui Iona; tu te vei chema Chifa (care, tălmăcit, însemnează Petru)”.
Sfinții Petru și Pavel – Tradiții și obiceiuri
Legenda spune că Sfântul Petru hrănește animalele sălbatice, mai ales lupii. Tot acesta este cel care topește în bucățele mici și fierbe grindina, pentru a nu distruge recoltele.
Se crede că la marile sărbători, Sfântul Petru poate să fie văzut la miez de noapte, atunci când se deschide cerul, moment în care acesta se află la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu.
Ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Petru și Pavel este acea zi în care se marchează mijlocul verii și timpul secerișului.
Tot în această zi, nu se spală, nu se coase și nici nu se lucrează. Se spune că persoanele care vor face aceste lucruri vor fi atrase de forțele necurate.
În tradiția populară se spune că de Sfântul Petru împlinește o dorință cu adevărat importantă celor care țin post negru cu o zi înainte de sărbătoare.
Din această zi de sărbătoare, cucul și privighetorile nu mai cântă.
Tot în această zi de sărbătoare, Sfântul Petru este cel care pocnește din bic i, iar scânteile se transformă în licurici, care-i ajută pe călătorii de pe drumurile de munte sau din pădure, să își găsească drumul.
Iar pentru a avea spor și sănătate în casă, la biserică se sfințesc pachete cu colaci, lumânări, mere dulci, mere acrișoare, zarzăre și colivă, pentru ca mai apoi toate acestea să fie împărțite oamenilor.
După această sărbătoare, tinerele vor avea voie să mănânce mere, însă cele mai în vârstă, vor putea să consume mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.
Tradiția spune că oamenii pistruiați sunt cei care trebuie să se spele pe față cu apă la miezul nopții, în momentul în care cocoșul va cânta. Astfel, se spune că pistruii nu se vor mai înmulți
Dacă în ziua Sfinților Apostoli va tuna și va fulgera, este semn că nucile și alunele vor fi viermănoase sau seci.
În unele regiuni ale țării există obiceiul în care mamele pregătesc și dăruiesc talismane fiicelor lor, talisman ce constă într-o punguță roșie în care se pun câte un cățel de usturoi și frunze de pelin. Acesta este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie aparate de farmece și de ielele care le-ar putea fura norocul.
