SFÂNTUL IOAN. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Sărbătoarea mai este cunoscută şi sub numele de „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Potrivit tradițiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). De Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, se strânge pomul împodobit de Crăciun și se împart dulciuri pentru copiii sărmani.
Se mai spune că această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul, va avea probleme în cursul anului.
Tot pentru spor şi sănătate, există credinţa ca de Sfântul Ioan să ne stropim cu agheasmă pe faţă pentru a fi ocoliţi de boli în tot timpul anului.
Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor. Cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi.
Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele – de fiarele sălbatice.
La biserică se sfinţesc bucate şi vin alb. La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici, colaci cu stafide şi unşi cu miere, cozonaci, brânză şi ouă. De asemenea, se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, în primul rând săracilor şi persoanele care poartă numele de Ioan.
Nu se bea vin roşu. În această zi, nu se bea vin roşu care aminteşte de martirajul Sfântului Prooroc Ioan.
Pomeniri pentru rudele care au murit în condiţii suspecte. În familiile în care au murit rude în condiţii suspecte, se fac pomeniri la biserică: se citeşte pomelnicul cu numele decedaţilor şi se dau de pomană pachete cu bucate preferate de cei plecaţi în eternitate în mod neaşteptat.
La „Masa moașei”. În ziua acestui praznic, pe 7 ianuarie, mai ales în mediul rural, există obiceiul de a se organiza o “masă a moaşei” satului. Aceasta colindă pe la “nepoate”, la mamele care au fost ajutate să nască, şi sunt invitate la petrecere. Fiecare femeie aduce moaşei câte un plocon, iar moaşa rupe dintr-un colac pregătit special pentru sărbătoarea respectivă şi împarte câte o bucată fiecărei femei. În funcţie de formă şi de mărime, bucata primită prevesteşte dacă femeia care primeşte bucata de colac va mai avea sau nu copii, dacă va avea fete sau băieţi.
O altă vorbă din bătrâni spune că după această sărbătoare se botează gerul, adica frigul se mai înmoaie şi începe să se facă mai cald.
SFÂNTUL IOAN. CINE ESTE IOAN BOTEZĂTORUL. Sfântul Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini, este cunoscut sub denumirea de “Înaintemergătorul”, pentru ca a anunţat venirea lui Hristos.
Biserica a închinat lui Ioan şase sărbatori pe an: zămislirea lui – 23 septembrie, naşterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie şi a treia aflare a capului – 25 mai, potrivit crestinortodox.ro.
SFÂNTUL IOAN. ORIGINEA NUMELUI. Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion(forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută şi sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Peste 2 milioane de români sunt sărbătoriți de Sfântul Ion
SFÂNTUL IOAN. CARE ESTE LOCUL REAL AL BOTEZULUI. Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite „crijme” intră în râu. Orice pelerinaj făcut în Ţara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăţte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori ân apa Iordanului pe credincioşii adulti, repetând într-un fel botezul făcut de Sfântul Ioan.
Preoţii ortodocşi spun că botezul este unic, de aceea binecuvânteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
SFÂNTUL IOAN. IORDĂNITUL FEMEILOR. În ziua de Sfântul Ioan există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se “iordănesc”. Iordănitul femeilor avea un ritual strict în trecut, în care nevestele în vârstă le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună. În vremurile de acum, din ritual s-a mai păstrat doar ospățul final, ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna.
SFÂNTUL IOAN. IORDĂNEALA. Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulţi tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ion la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
