Se înființează Mănăstirii Bădeuți pe locul uneia dintre primele biserici ctitorite de Sf. Voievod Ștefan cel Mare. Sfântul lăcaș era închinat Sfântului Procopie și a fost distrus în Primul Război Mondial.
Conform procedurilor pentru înființarea unei mănăstiri, documentația necesară va fi înaintată spre aprobare Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Noua obște de la Bădeuți va fi condusă de Protos. Ioan Tofan și preot coslujitor la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” Suceava a Centrului Eparhial Suceava.
Protos. Ioan Tofan va avea misiunea de a reconstitui ctitoria ștefaniană. Ruinele acesteia se află în prezent în cuprinsul localității sucevene Milișăuți.
Surse pe baza cărora biserica poate fi reconstituită
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți a fost distrusă în timpul Primului Război Mondial, în împrejurări neclare. Pisania originală a scăpat de la distrugere și a fost păstrată la biserica de lemn din cimitirul satului, iar apoi dusă la Muzeul Național de Istorie al României.
În prezent, din biserica ștefaniană se păstrează doar fundațiile, acoperite de pământ, și un fragment din clopotnița de tip zvoniță (construită ulterior, în secolul al 18-lea). Ruinele sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice din Județul Suceava.
Refacerea ei se va baza și pe un text din 1898 al Părintelui Vasile Tomiuc, parohul bisericii, care descrie amănunțit iconografia așa cum se păstra în epoca lui.
Istoria sfântului lăcaș
Bisericile de la Bădeuți și Pătrăuți au fost primele construite în întregime de Sf. Ștefan cel Mare, după ctitorirea Mănăstirii Putna.
„Cu ele a început o amplă campanie de ridicare de locașuri sfinte, care va dura până la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod, în 2 iulie 1504”, explică, întn material publicat pe site-ul eparhial, Arhim. Dosoftei Dijmărescu, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și membru al obștii de la Mănăstirea Putna.
Biserica de la Bădeuți a fost construită în 1487, în numai patru luni, la comanda Sfântului Ștefan cel Mare, în semn de mulțumire pentru victoria obținută în 1481 la Râmnic, fapt care i-a permis să-și afirme influența în Țara Românească în defavoarea otomanilor.
„Gol ce ți se înfige în suflet”
„Distrugerea bisericii ștefaniene a fost privită în epocă, de către cei preocupați de patrimoniu, ca un act grav, peste care nu se putea trece cu ușurință”, afirmă părintele exarh cultural.
În 1920, filologul Leca Morariu călătorea la Bădeuți, pentru a afla ce se întâmplase cu biserica ctitorită de Sf. Ștefan cel Mare.
El scria: „Avem și noi, bucovinenii, o catedrală de Rheims – pentru că urgiei războiului nostru de întregire a trebuit să aducem jertfă una din scumpele noastre moșteniri străbune: Biserica din Bădeuți, ctitorie a lui Ștefan, nu mai este!”
„Îți dai tu seama cu ce sentiment plecarăm de aici? Cu acel gol ce ți se înfige în suflet de pe urma unei înmormântări… – și cu un strașnic dor, și cu o îndârjită mânie de ale striga tuturora ce am pierdut!…” mai nota Leca Morariu. „«Rămânem ca niște fărădelege» – ni se tânguiesc sătenii, în seama cărora lăsăm deocamdată mormântul bisericii din Bădeuți!”
O reconstituire necesară după 108 ani
„Celebra Catedrală din Reims a fost distrusă, în mare măsură, în 18 septembrie 1914, de loviturile de tun ale armatei germane. Dar, imediat după sfârșitul războiului, din 1919 până în 1938, catedrala a fost reconstruită”, subliniază Arhim. Dosoftei Dijmărescu,potrivit basilica.ro.
„Biserica din Bădeuți are nevoie să fie reconstruită, la 108 ani de la distrugerea ei. Această reparație morală, culturală, patriotică și duhovnicească se poate realiza prin încredințarea împlinirii ei unei comunități monahale, responsabile față de trecutul și, mai ales, de viitorul acestei sfinte ctitorii ștefaniene, rămase în uitare de peste un secol.”
În biserica ștefaniană de la Bădeuți a slujit cândva Arcadie Ciupercovici, care avea să devină ulterior stareț al Mănăstirii Putna (1866–1878), apoi Arhiepiscop al Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației (1896–1902).
Sursa foto: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
