Sistemul de învățământ din România se pregătește pentru o serie de transformări profunde în următorii ani. Ministerul Educației analizează modificarea structurii examenelor naționale, extinderea programelor de sprijin pentru elevi și măsuri financiare pentru reducerea deficitului de profesori. Direcțiile strategice au fost prezentate de ministrul interimar al Educației, prof. Mihai Dimian, într-un interviu acordat Radio Iași.
Punctul de plecare al acestor măsuri îl reprezintă rezultatele îngrijorătoare obținute de elevii români la testările internaționale PISA. Datele arată că peste jumătate dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul de bază la matematică, în timp ce la lectură procentul celor cu dificultăți este de 48%, iar la științe de 46%. Printre cauzele identificate de minister se numără absenteismul, lipsa motivației, deficitul de personal didactic și decalajul major dintre teoria predată și aplicarea cunoștințelor în viața reală.
Evaluarea Națională din 2028 aduce aplicații practice și posibile probe noi
Cea mai importantă perspectivă vizează examenul de la finalul clasei a VIII-a. Ministerul Educației ia în calcul modificarea subiectelor actuale pentru a include mai multe aplicații practice, o schimbare ce ar putea fi implementată începând cu Evaluarea Națională din anul 2028. Pentru o modificare fundamentală a formatului, autoritățile prevăd o perioadă de tranziție de cel puțin doi ani, decizia finală aparținând Parlamentului.Pe termen mai lung, se analizează introducerea unei probe suplimentare la alegerea elevului, în funcție de profilul liceului pe care dorește să îl urmeze. Această măsură își propune să corecteze anomaliile actuale, unde un elev pasionat de științe sau profil umanist poate rata specializarea dorită din cauza unei note mai mici la matematică sau limba română.Tot la nivelul gimnaziului, se urmărește aplicarea graduală a standardelor de evaluare pentru a corela mai bine notele de la clasă cu cele de la examene. Ministrul a atras atenția asupra cazurilor în care elevi cu medii anuale de 5 obțin note de 2 sau 3 la Evaluarea Națională, situație care impune creșterea exigenței în școli.
Ore remediale obligatorii și transformarea programelor „Școala Altfel”
Pentru a sprijini elevii care acumulează lacune, activitățile remediale vor fi extinse la gimnaziu. În prezent, ministerul evaluează trei variante pentru remunerarea profesorilor: includerea orelor în norma didactică, plata ca ore suplimentare sau atragerea de personal extern sub coordonarea titularilor. Măsura vine în contextul în care timpul obligatoriu de instruire din România este de aproximativ 6.000 de ore în nouă ani de școlarizare, cu mult sub media OECD de 7.600 de ore.Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” vor fi menținute, însă formatul lor va fi complet regândit. Accentul va cădea pe experimente practice și testări digitale, valorificând cele 2.500 de laboratoare de științe și 1.300 de laboratoare inteligente (Smart Lab) achiziționate recent. De asemenea, competențele celor 100.000 de profesori formați în pedagogie digitală vor fi monitorizate direct la clasă.
Soluții pentru criza de profesori și salarizare crescută pentru plata cu ora
Ministerul caută soluții urgente pentru a acoperi deficitul acut de profesori la discipline precum fizica, chimia și informatica. Printre strategii se numără susținerea programelor universitare cu dublă specializare (cum ar fi fizică-chimie sau matematică-informatică) și atragerea specialiștilor din mediul privat și industrie către învățământ. Pentru a crește atractivitatea sistemului, ministerul intenționează să reia discuțiile privind majorarea tarifului pentru plata cu ora odată cu elaborarea bugetului pentru anul 2027. O formulă de calcul analizată anterior ar fi putut aduce o creștere de aproximativ 70% a acestor tarife. În plus, pentru profesorii debutanți este luată în calcul reducerea normei didactice în primii ani de activitate, oferindu-le astfel mai mult timp pentru pregătirea lecțiilor și adaptarea la catedră.
