Mănăstirea Slatina și-a sărbătorit astăzi, 6 august 2026, hramul „Schimbarea la Față a Domnului” într-un moment de o profundă încărcătură duhovnicească. Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord, a sfințit noua raclă ce va adăposti părticele din moaștele marilor duhovnici Paisie și Cleopa, reveniți în vatra monahală unde au revigorat credința după cel de-al Doilea Război Mondial.
Slujbă arhierească la poalele Munților Stânișoara Credincioșii veniți pe valea Suhei au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocși din Europa de Nord. Slujba a fost oficiată la altarul de vară al mănăstirii, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile liturgice deosebit de emoționante au fost oferite de corul maicilor de la Mănăstirea Cămârzani. Între cei aproape 2000 de pelerini s-au aflat primarul comunei, Vlad Gherman și senatorul Ioan Stan, social democratul Cristian Șologon dar și deputatul AUR,Petru Gabriel Negrea.
Moment istoric: Sfințirea noii racle cu sfinte moaște
Evenimentul central al sărbătorii l-a reprezentat sfințirea raclei ce adăpostește părticele din trupul nestricăcios al Cuvioșilor Paisie și Cleopa de la Sihăstria. Odoarele au fost dăruite de Mănăstirea Sihăstria, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.
Întoarcerea celor doi sfinți nemțeni în vatra Slatinei are o profundă încărcătură istorică. Aceștia au viețuit aici timp de cinci ani după al Doilea Război Mondial, perioadă în care au revigorat complet viața duhovnicească a așezământului. Noile moaște se alătură celor ale Sfântului Grigorie Teologul, aduse de la Constantinopol chiar de către Alexandru Lăpușneanu.
Îndemn la curățirea sufletului și binecuvântarea roadelor
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Macarie a tâlcuit semnificațiile Teofaniei de pe Muntele Tabor. Ierarhul a subliniat importanța Tainei Spovedaniei și a îndemnat la urmarea modelelor autohtone de sfințenie, indiferent de calea aleasă: monahală sau de familie.
Ierarhul a evidențiat importanța Tainei Spovedaniei și a îndemnat pelerinii să urmeze modelele sfinților români: Curățirea prin căință: Ierarhul a comparat igiena fizică obligatorie cu necesitatea curățirii periodice a sufletului prin lacrimi și pocăință; Mântuirea în familie și monahism: A explicat că ambele căi duc spre rai, dându-i ca exemplu pe Proorocul Ilie (cel necăsătorit) și pe Moise (care a avut familie), ambii prezenți pe Tabor. și Rugăciunea stăruitoare: Îndemn la transformarea vieții zilnice într-un parcurs spre lumina divină prin comuniune și dialog cu Dumnezeu.
La finalul slujbei, ierarhul a rostit rugăciuni de dezlegare și pentru sănătate, binecuvântând totodată primele roade de struguri din acest an, conform tradiției liturgice.
La finalul liturghiei, arhiereul a citit rugăciuni de dezlegare și de sănătate.
Stavrofora Serafima Gherasim, stareța Mănăstirii Slatina, a adus prinos de recunoștință Preamilostivului Dumnezeu și a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântarea acestui eveniment de referință în viața mănăstirii.
Slatina, fortăreața din Munții Stânișoara și necropolă voievodală
Ridicată între anii 1553-1564 de voievodul Alexandru Lăpușneanu, Mănăstirea Slatina este prima ctitorie a domnitorului moldovean și adăpostește necropola familiei sale.
Pe lângă noile moaște ale cuvioșilor nemțeni dăruite de Mănăstirea Sihăstria, Slatina păstrează de secole un odor de o valoare inestimabilă: moaștele Sfântului Grigorie Teologul, aduse de la Constantinopol și așezate într-o raclă ferecată în argint și pietre scumpe. Complexul monahal, renumit pentru elementele gotice integrate în arhitectura moldovenească, a trecut de-a lungul istoriei prin numeroase jafuri și incendii, fiind restaurat succesiv de domnitorul Vasile Lupu și mitropolitul Veniamin Costachi.
