România se află pe ultimile locuri în UE în privința stării de sănătate a populației, potrivit unui raport publicat de OECD. De asemenea, românii se află la coada clasamentului când vine vorba despre speranța de viață în raport cu țările europene. Cauzele țin de un sistem de sănătate disfuncțional, poluare, dar mai ales de obiceiurile nesănătoase precum fumatul sau mâncarea ultra-procesată, asociate cu bolile cronice.
Factorii de risc comportamentali și de mediu explică peste o treime din totalul deceselor, arată raportul citat. Conform estimărilor, aproximativ 29% din totalul deceselor din România în 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută.
Poluarea aerului, sub formă de ozon și expunerea la particule fine (PM2,5), a fost asociată cu 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.
Obiceiurile nesănătoase, asociate cu o treime dintre decesele înregistrate în România
Fumatul rămâne o preocupare majoră atât în rândul adulților, cât și al adolescenților. În ciuda unei ușoare reduceri a ratelor de fumat din 2008, aproximativ unul din cinci adulți fuma încă zilnic în 2019 – o proporție comparabilă cu media UE.
Există un decalaj mare între sexe: bărbații sunt de aproape patru ori mai predispuși să fumeze decât femeile (31% față de 8%). Fumatul în rândul adolescenților este, de asemenea, ridicat, 23% dintre tinerii de 15 ani declarând că au fumat țigări obișnuite în ultima lună din 2022 – cu mult peste media UE (17%).
Raportul constată faptul că utilizarea țigărilor electronice a devenit, de asemenea, foarte populară: 26% dintre tinerii de 15 ani au declarat că au vapat cel puțin o dată în ultima lună din 2022, depășind media UE (21%). România a luat măsuri majore pentru a reduce fumatul în ultimul deceniu, inclusiv interzicerea fumatului în spațiile închise și interzicerea publicității la tutun și țigări electronice.
În 2022, guvernul a introdus o creștere treptată a taxelor pe produsele din tutun, programată pentru perioada 2022-2026. Guvernul a interzis, de asemenea, vânzarea de produse alternative din tutun, inclusiv țigări electronice, pliculețe de nicotină și dispozitive încălzite pentru tutun, persoanelor cu vârsta sub 18 ani în 2024.
O altă cauză majoră a unei stări precare de sănătate este consumul de alcool ridicat în România.
Țara noastră a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o rată de aproape 30%.
Românii sunt codași la sport și la consumul de fructe
Alimentația precară și inactivitatea fizică sunt principalii factori care contribuie la supraponderalitate și obezitate.
Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (comparativ cu o medie a UE de aproximativ 60%), iar o proporție similară (37%) au raportat că mănâncă legume zilnic, comparativ cu o medie a UE de 60%.
Doar aproximativ unul din cinci adulți a desfășurat activități fizice de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022 – a patra cea mai mică cifră dintre țările UE.
În ciuda acestor tipare de risc, rata obezității la adulți din România (pe baza înălțimii și greutății autodeclarate) a fost a doua cea mai mică din UE în 2022, conform sondajului EU-SILC: doar 10% dintre adulți erau obezi, comparativ cu media UE de 14%.
În rândul adolescenților, ponderea tinerilor de 15 ani care erau supraponderali sau obezi aproape s-a dublat, de la 14% în 2010 la 26% în 2022 – a treia cea mai mare cifră dintre țările UE. Mai puțin de o treime dintre tinerii de 15 ani consumau fructe (29%) și legume (30%) zilnic și doar 15% practicau activitate fizică cel puțin o oră pe zi – o proporție similară cu media UE, dar departe de a îndeplini recomandarea OMS conform căreia toți adolescenții ar trebui să facă acest lucru zilnic.
Guvernul a introdus recent măsuri pentru a încuraja o nutriție mai sănătoasă în rândul copiilor și adulților, cum ar fi impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr și interzicerea vânzării de produse alimentare bogate în grăsimi, sare și zahăr în școli și în spațiile din apropiere.
Bolile cardiovasculare, principala cauză a mortalității
Bolile cardiovasculare (inclusiv cardiopatia ischemică și accidentul vascular cerebral) au rămas principala cauză de mortalitate în România în 2022, reprezentând 56% din totalul deceselor.
Cancerul a fost a doua cauză de mortalitate, responsabilă pentru 17% din totalul deceselor. Alte cauze semnificative de mortalitate au inclus bolile respiratorii (8%) și bolile digestive (6%).
Persoanele în vârstă din România au o durată de viață mai scurtă, petrecută în mare parte cu dizabilități.
Aproape 2,4 milioane de români trăiesc cu o boală cardiovasculară. Bolile cardiovasculare (BCV) nu sunt doar principalele cauze de deces, ci și principalele cauze de morbiditate și dizabilitate în România, ca și în alte țări ale UE. Estimările Institutului pentru Indicatori și Evaluare a Sănătății (IHME) arată că 2,4 milioane de români trăiau cu o boală cardiovasculară în 2021 și se estimează că peste 275.000 de persoane au fost diagnosticate cu o nouă boală.
