O parte dintre angajații Consiliului Județean (CJ) Neamț, care lucrează în asistența socială, au obținut un spor de hemoroizi. În România, angajaţii din diverse sectoare bugetare primesc circa 50 de sporuri, mai mari sau mai mici, în funcţie de specificul muncii,arata Romania TV. Spor cu spor se face leafa mare în România. CJ Neamț a votat, în ședința din 29 iunie 2023, acordarea a șapte zile în plus la concediul de odihnă al angajaţilor din trei centre de îngrijire, coordonate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, instituţie din subordinea Consiliului Județean.
Aleșii locali au motivat Hotărârea făcând referire la expertiza medicală a locului de muncă, în care se arată că personalul – şefi, funcţionari, şoferi, îngrijitori – sunt expuşi unor „riscuri“, pentru că stau mult pe scaun, la monitoare şi la volan, astfel că pot căpăta afecţiuni medicale, inclusiv boli hemoroidale.
Preşedintele CJ Neamț, Ion Asaftei, a precizat că un astfel de spor este acordat, din 2019, angajaţilor de la centrele din Roman şi Păstrăveni, iar zece zile celor de la Războieni, din 2022, potrivit Adevărul.
În România, angajaţii din diverse sectoare bugetare primesc circa 50 de sporuri, mai mari sau mai mici, în funcţie de specificul muncii.
România este țara în care bugetarii primesc, cumulat, peste 50 de sporuri. Zeci de mii de angajați la stat încasează lunar acești bani suplimentari, pe lângă salariu. Uneori înseamnă câteva sute de lei în plus, alteori se ajunge la dublarea veniturilor.
Anumite sporuri sunt destul de cunoscute, cum ar fi cele pentru hrană, pentru turele pe timpul nopții, sau pentru persoanele încadrate în grad de handicap, însă altele ridică semne de întrebare. De exemplu, cel mai acordat bonus este cel pentru condiții periculoase sau vătămătoare la locul de muncă, care reprezintă 15% din salariu. Situația este una stranie dat fiind că primesc acest spor inclusiv bugetarii a căror muncă este una de birou.
În același timp, politicienii împart cu generozitate banii statului. Luna trecută, în martie, aceștia au votat o lege prin care încă o instituție intră în hora sporurilor consistente, și anume Agenția Națională de Integritate (ANI). De acum înainte, angajații ANI vor primi, pe lângă salarii, și bonus pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, ce ajunge în unele instituții ale statului la 25% din salariu.
Portarii și șoferii de la CJ Vaslui primesc spor de condiții periculoase
Cel mai recent caz ajuns în atenția publică este cel de la Consiliul Județean Vaslui, unde aproape toți angajații primesc spor de condiții periculoase, inclusiv șoferii și cei doi portari. Concret, doar președintele și cei doi vicepreședinți ai instituției nu încasează acest spor, restul angajaților primind suma de bani deoarece ”lucrează într-un mediu periculos”.
Un șofer la Ministerul Educației primește mai mulți bani decât un profesor
Salariul unui șofer la ministerul Educației, cu tot cu sporuri, a ajuns la 5.500 de lei pe lună în martie, adică peste cel al unui profesor cu 25 de ani vechime și gradul I. Concret, șoferul de pe grila Ministerului Educației câștigă o îndemnizație lunară de 5.090 de lei, la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de 410 de lei, în total 5.500 de lei pe lună. Pentru postul de șofer sunt necesare studii medii, adică liceul, arată Edupedu.
Un profesor cu studii superioare și gradul I didactic, cu o vechime de peste 25 de ani, are un salariu brut lunar de 5.517 lei, iar cel al unui profesor cu vechime de 20-25 de ani este de 5.101 lei pe lună, în martie 2023, lună în care cadrele didactice au ajuns la maximul grilei de salarizare prevăzut în Legea 153/2017.
Tentativele caraghioase ale sporurilor inventate
La sfârșitul anului 2022, Conducerea Poliției Locale Bacău a trimis o solicitare către Primărie în care cere să acorde angajaților instituție o serie de sporuri vătămătoare de muncă. Concret, angajații se plângeau că fac „febră musculară” la degete pentru că scriu prea mult la tastatură și că stau prea mult în scaun.
Reprezentanții poliției au atașat și o serie de buletine de determinare prin expertizare a locului de muncă emise de Direcția de Sănătate Publică Bacău. Conform acestor documente, șoferii de autospeciale ar fi expuși la risc „toxico-alergic generat de contactul cu dosare, documente, registre în diverse stări de degradare”.
La fel de ciudate erau buletinele conform cărora polițiștii locali ar fi expuși unui risc de „solicitare musculo-osteo-articulară a articulațiilor mici distale ale membrelor superioare, necesară gestualității specifice în cursul redactării documentelor, notelor și adreselor pe PC”. Altfel, spus, febră musculară la degete de la tastatură.
Lista sporurilor primite de bugetari
La finalul anului 2022, Hotnews a solicitat lista sporurilor încasate de angajații la stat, în funcție de instituție. Ministerul Afacerilor Interne era instituția cu cei mai mulți angajați care primesc sporuri la momentul respectiv, fiind vorba despre 124.000 de salariați, însă MAI a transmis instituției de presă citate că nu deține o evidență a sporurilor defalcate.
Ministerul Apărării Naționale: spor de izolare şi de bruceloză
MApN avea la finele anului 2022 86.149 de angajați dintre care tot atâția primeau diverse sporuri:
- spor pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase – 81.000 salariați
- pentru risc și suprasolicitare neuropsihică – 889 salariați
- pentru izolare – 510 salariați
- pentru păstrarea confidențialității – 167 salariați
- pentru titlul științific de doctor sau doctor docent -1.084 salariați
- pentru condiții deosebit de periculoase precum TBC, bruceloză, gripă aviară, febră aftoasă – 2.901 salariați
- pentru personalul care lucrează cu cifrul de stat – 727 salariați
Ministerul Afacerilor Externe: spor de soţie
Ministerul Afacerilor Externe avea 2.188 de angajați și toți beneficiau de diverse sporuri:
- spor de condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase – 764 salariați
- spor pentru cifrul de stat – 201 salariați
- spor pentru soția / soțul neîncadrată / neîncadrat, pe timpul cât aceasta / acesta se află în întreținere permanentă în străinătate, precizăm că, în prezent – 519 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor – 157 salariați
- spor pentru îndeplinirea atribuțiilor de prim-colaborator – 51 salariați
Ministerul Finanțelor
Ministerul Finanțelor avea 1.556 de angajați dintre care 1.551 primeau sporuri. Însă instituția a evitat să ofere informații referitoare la sporurile acordate pentru condițiile vătămătoare. Mai exact, Finanțele fac referire la articolul 23 din legea cadru 153/2017, articol care stipulează generalități despre sporuri și indemnizații.
- spor pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase – 1.551 salariați
- spor pentru gestionarea de proiecte finanțate din fonduri europene – 104 salariați
- spor pentru deținerea titlului științific de doctor – 56 salariați
Ministerul Proiectelor Europene
Ministerul Proiectelor Europene avea 999 de angajați dintre care 992 primeau sporuri:
- spor de condiții vătămătoare – 992 salariați
- pentru muncă cu fonduri europene – 977 salariați
- pentru complexitatea muncii – 19 salariați
- pentru titlul științific de doctor sau doctor docent – 36 salariați
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație avea 797 de angajați dintre care primeau sporuri 732:
- spor pentru condiții vătămătoare de muncă -732 salariați
- pentru gestionarea fondurilor europene – 495 salariați
- indemnizație de hrană – 731 salariați
- pentru complexitatea muncii – 35 salariați
- pentru titlul științific de doctor – 35 salariați
- majorare pentru îndeplinirea atribuțiilor pentru aprobarea PNDL – 65 salariați
- majorare CFP – 16 salariați
- handicap – 2 salariați
Ministerul Agriculturii
Ministerul Agriculturii avea 624 de angajați:
- spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare- 597 salariați
- spor pentru fonduri europene – 599 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor- 66 salariați
Ministerul Economiei
Ministerul Economiei avea 480 de angajați dintre care 209 primeau sporuri:
- spor de condiții periculoase sau vătămătoare de muncă – 209 salariați
- spor pentru munca cu fonduri europene – 18 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor sau doctor docent – 6 salariați
Ministerul Transporturilor
Ministerul Transporturilor avea 446 de angajați, toți primind sporuri:
- spor pentru condiții de muncă vătămătoare: 446 salariați
- spor pentru munca cu fonduri europene: 103 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor: 11 salariați
Ministerul Mediului
Ministerul Mediului avea 392 de angajați dintre care 386 primeau sporuri:
- spor acordat pentru conditii vătămătoare – 386 salariați
- spor pentru titlul stiintific de doctor – 30 salariați
- indemnizatie de grad profesional silvic – 12 salarizați
Ministerul Justiției
Ministerul Justiției avea 342 de angajați:
- spor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare – 309 salariați
- spor pentru complexitatea muncii 152 salariați
- spor pentru gestionarea datelor și informațiilor clasificate 38 salariați
- spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică 169 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor sau doctor docent 22 salariați
- spor pentru munca cu fonduri europene 44 salariați
Ministerul Muncii: spor pentru soţia neîncadrată
Ministerul Muncii avea 337 de angajați care primeau sporuri:
- sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare – 337 salariați
- spor pentru proiecte europene în funcție de activitățile lunare – 96 salariați
- spor pentru titlu de doctor – 4 salariați
- sporul pentru persoanele cu handicap – 5 salariați
- indemnizații lunare în valută pentru soţia/soţul neîncadrată/neîncadrat, pe timpul cât aceasta/acesta se află în întreţinere permanentă în străinătate – 3 salariați
Ministerul Sănătății: spor de complexitate
Ministerul Sănătății avea un număr total de 280 de angajați:
- spor de condiții vătămătoare periculoase sau vătămătoare de muncă – 233 salariați
- spor pentru complexitatea muncii 233 salariați
- spor pentru titlul științific de doctor sau doctor docent 7 salariați
Ministerul Energiei:
Ministerul Energiei avea 272 de angajați:
- spor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare este de 272 salariați
- indemnizație pentru titlu științific de doctor este de 13 salariați
- spor pentru gestionarea de proiecte finanţate din fonduri europene este de 41
Ministerul Cercetării
Ministerul Cercetării avea 225 de angajați dintre care toți primeau sporuri:
- spor pentru condiții vătămătoare – 225 salariați
- pentru titlul de doctor – 18 salariați
Ministerul Culturii: spor de condiţii vătămătoare
Ministerul Culturii avea 145,5 angajați:
- spor de condiții periculoase sau vătămătoare de muncă – 138,5 salariați
- pentru titlul științific de doctor sau doctor docent -7 salariați
Ministerul Sportului
Ministerul Sportului avea 126 de angajați dintre care 122 primeau sporuri:
- spor condiții vătămătoare de muncă -122 salariați
- spor de risc si suprasolicitare neuropsihică- 1 salariat
- spor pentru titlu științific de doctor – 5 salariați
Ministerul Familiei
Ministerul Familiei avea 90 de angajați, toți primind spor:
- spor de condiții periculoase sau vătămătoare de muncă – 90 salariați
Marcel Ciolacu anunţă o nouă discuţie cu miniştrii şi Nicolae Ciucă, vineri, pe măsurile fiscale: Săptămâna următoare începem să luăm decizii
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat miercuri o nouă discuţie cu miniştrii şi Nicolae Ciucă, vineri, pe măsurile fiscale, e precizând că săptămâna următoare încep să ia decizii. Şeful Executivului a dat asigurări că nu se va mări niciun impozit, nu vor fi introduse impozite noi, ci se va lucra exact pe ceea ce şi-au asumat în PNRR.
”Am avut până acum două sau trei întâlniri, este evident că trebuie luate anumite măsuri nu numai de reducere şi în ceea ce priveşte veniturile, lucrul acesta se ştia încă din luna mai, în urma avertismentului venit de la Comisia Europeană. Cred că vineri vom avea iarăşi o discuţie cu fostul ministru al Finanţelor, cu actualul ministru şi cu preşedintele Senatului iar în zilele următoare, săptămâna următoare începem să luăm decizii”, a spus premierul Marcel Ciolacu, la Berlin.
”Nu se va mări niciun impozit, nu vor fi introduse impozite noi, se va lucra exact pe ceea ce ne-am asumat în acest moment, nu eu, Marcel Ciolacu şi nici PSD nu am contribuit la proiectul PNRR dar este un lucru asumat de către statul român şi vom încerca să scoatem cât mai mult din excepţii”, a arătat premierul., Marcel Ciolacu a precizat că avem un jalon de îndeplinit, asumat în PNRR.
”Există excepţii la trei categorii, la IT este o scutire pe profit şi la construcţii şi agricultură, unde sunt excepţii şi pe CASS şi impozitele pe profit. Aici o să avem o discuţie, pe venit”, a mai spus şeful Executivului.
Premierul a mai afirmat că vor lua toate măsurile care se impun pentru a ne încadra în deficitul de 4,4, asumat de către statul român.
sursa:romaniatv.net.
