Un raport critic al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei arată că pacienții internați în patru spitale de psihiatrie medico-legală din România sunt supuși în continuare unor tratamente degradante, supraaglomerare și neglijență severă, ceea ce ar putea constitui o încălcare a Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ‒ articol care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. Raportul, publicat pe 15 octombrie 2025, se bazează pe o vizită efectuată de experți ai CPT în perioada 30 septembrie – 11 octombrie 2024 la spitalele Săpoca (Buzău), Pădureni-Grajduri (Iași), Jebel (Timiș) și Ștei (Bihor).
Potrivit experților europeni, autoritățile române nu au implementat în mod adecvat recomandările formulate în urma vizitei precedente din 2022, iar problemele persistă în toate unitățile verificate. CPT atrage atenția că acestea nu sunt deficiențe minore, ci probleme sistematice și de lungă durată.
Raportul conturează o imagine îngrijorătoare a tratamentului aplicat unora dintre pacienți:
experții au primit numeroase plângeri credibile privind maltratarea fizică a pacienților de către personalul auxiliar;
cazuri de pălmuiri, împingeri, tragerea de păr, lovituri cu obiecte și alte forme de violență fizică au fost semnalate inclusiv când pacienții se aflau la podea;
la Spitalul din Ștei, CPT a constatat utilizarea unui dispozitiv de descărcare electrică împotriva pacienților, un eveniment aflat în investigație
O problemă deosebit de gravă relevată de raport este legată de neglijența care a dus la decese: în trei dintre spitale, examenele post-mortem au arătat că opt pacienți au murit sufocați cu mâncarea în ultimii trei ani. Acest fapt sugerează că persoanele descrise ca fiind la risc nu au fost identificate și protejate în mod corespunzător. Deși au avut loc unele lucrări de renovare, zonele de cazare rămân ceva mai mult decât simple camere spitalicești: mulți pacienți dorm în spații lipsite de elemente terapeutice, uneori cu caracteristici care amintesc de detenție. Într-un exemplu concret, la Pădureni-Grajduri, cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți împărțeau un pat în momentul vizitei. Comitetul a subliniat că numărul personalului medical și auxiliar este insuficient pentru a oferi supravegherea și tratamentul corespunzător necesar pacienților, mulți dintre ei agitați sau cu nevoi speciale. Lipsa de personal creează un climat în care riscul de abuz, neglijență și aplicare excesivă a măsurilor restrictive crește semnificativ. În răspunsul transmis către CPT, statul român a declarat angajamentul de a implementa reforme în serviciile de sănătate mintală, conform strategiilor naționale existente, cum ar fi Strategia Națională de Sănătate 2023-2030 și planurile sale de acțiune.
Raportul Consiliului Europei nu este un simplu document tehnic — el reflectă eșecul sistemic al politicilor publice privind sănătatea mintală în România și evidențiază situații care pot constitui încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. Condițiile raportate de CPT pun presiune pe autorități să adopte reforme urgente, nu doar cosmetice, ci structurale.
Sursa articol: www.coe.int
