Referatul DIICOT în dosarul privind rețeaua din jurul lui Pașca Viorel-Teodor descrie un mecanism dur de exploatare a persoanelor vulnerabile, prezentat public drept act de caritate. Procurorii susțin că bolnavi psihic, vârstnici, persoane fără adăpost sau fără aparținători ar fi fost adăpostiți în imobile controlate de grupare, în timp ce veniturile lor – pensii, indemnizații de handicap, ajutoare de înmormântare și donații – ar fi fost transformate în surse constante de bani.
Cea mai gravă parte a documentului vizează suspiciuni de abuzuri sexuale produse în interiorul căminelor, între beneficiari, pe fondul lipsei de supraveghere și îngrijire adecvată.
Referatul DIICOT: Beneficiarii erau doar „surse de venit”
Anchetatorii susțin că victimele ar fi fost recrutate dintre persoane aflate într-o stare extremă de vulnerabilitate: bolnavi psihic, persoane fără familie, fără adăpost, fără tutori sau fără capacitatea reală de a decide pentru ele însele.
Aceste persoane ar fi fost aduse în locații deținute sau controlate de Pașca Viorel-Teodor ori de Asociația Dumbrava DPG, asociație despre care documentul notează că era radiată din Registrul furnizorilor acreditați de servicii sociale.
DIICOT susține că miza reală a sistemului nu era îngrijirea, ci obținerea de bani. Persoanele vulnerabile ar fi fost folosite pentru încasarea pensiilor, indemnizațiilor de handicap, indemnizațiilor de însoțitor, ajutoarelor de înmormântare și donațiilor primite prin asociație.
Procurorii arată că Pașca Viorel-Teodor ar fi acceptat cu precădere persoane fără aparținători și fără adăpost, aflate într-o stare de vulnerabilitate evidentă, tocmai pentru că veniturile acestora puteau fi controlate mai ușor. În cazul celor de pe urma cărora nu se puteau obține sume de bani, referatul susține că acestea puteau fi refuzate sau returnate instituțiilor de proveniență.
Procurorii susțin că gruparea urmărea „obținerea sistematică de beneficii materiale” prin exploatarea persoanelor vulnerabile, adăpostite în imobilele deținute sau controlate de Pașca Viorel-Teodor.
Suspiciuni de abuzuri sexuale în cămine
Referatul DIICOT vizează și mai multe acuzații de abuzuri sexuale produse în căminele controlate de gruparea lui Pașca. DIICOT arată că persoanele vulnerabile nu ar fi beneficiat de tratament medical adecvat și nici de supraveghere constantă, ceea ce ar fi creat o stare de pericol. În acest context, procurorii menționează agresiuni între beneficiari, leziuni produse din lipsă de supraveghere și „indicii cu privire la abuzuri sexuale din partea altor beneficiari”.
Potrivit referatului, cercetările au relevat existența unor abuzuri sexuale între beneficiari, existând suspiciunea că și persoane cu dizabilități psihice ar fi fost victime. Un episod relatat de o investigatoare sub acoperire indică faptul că un bărbat aflat în îngrijirea lui Pașca Viorel-Teodor ar fi întreținut relații sexuale cu o femeie aflată tot în îngrijirea acestuia, împotriva voinței ei.
„De ce nu ați făcut nimic?” — replica revoltătoare a lui Viorel Pașca
Documentul conține și o relatare extrem de gravă a investigatoarei sub acoperire. Aceasta spune că ar fi existat situații în care persoane cu probleme psihice aveau activități sexuale între ele, iar într-o discuție investigatoarea ar fi afirmat, în prezența lui Pașca, că un beneficiar ar fi violat o altă pacientă. Potrivit declarației, investigatoarea i-ar fi atras atenția lui Pașca: „De ce nu ați făcut nimic atunci?”, iar răspunsul ar fi fost unul șocant: „Poate și ei i-a plăcut sau a fost de comun acord.”
Tot în referat apare și un alt episod: Păcală Delia-Mioara i-ar fi cerut lui Pașca Sabin să-l preia pe beneficiarul Călin Marcel, deoarece „femeile s-au plâns că le-a abuzat”. Dintr-o discuție interceptată la data de 19 mai 2026, procurorii susțin că au fost luate măsuri împotriva unei persoane care ar fi agresat sexual beneficiarele, aceasta fiind dată afară din locația în care era adăpostită.
Fără supraveghere, fără protecție, fără apărare
DIICOT arată că beneficiarii nu ar fi primit tratament medicamentos corespunzător, nu ar fi avut supraveghere permanentă, nu ar fi fost îngrijiți de suficient personal calificat și nu ar fi fost supravegheați continuu, inclusiv noaptea. Procurorii leagă această lipsă de supraveghere de riscuri precum agresiuni între beneficiari, abuzuri sexuale, leziuni și neacordarea îngrijirilor medicale în situații de urgență.
Pe lângă suspiciunile de abuzuri sexuale, documentul vorbește și despre acte de violență fizică, injurii, amenințări și tratamente degradante. DIICOT notează că unii beneficiari ar fi fost obligați să se deplaseze dezbrăcați către grupurile sanitare, în văzul altor persoane, fără intimitate și fără respectarea demnității umane.
În același timp, procurorii susțin că au existat situații în care îngrijitoare ar fi recurs la acte de violență asupra beneficiarilor, invocând conflictele dintre aceștia sau comportamentul agresiv al unor persoane. Chiar dacă Pașca Viorel-Teodor ar fi dispus în unele cazuri încetarea colaborării cu astfel de îngrijitoare, referatul arată că unele au fost ulterior reprimate, pe motiv că era greu de găsit personal.
Referatul DIICOT: Statul a știut, dar a închis ochii
Referatul DIICOT arată că au existat controale și verificări, dar acestea ar fi rămas fără finalitate practică. Procurorii susțin că instituțiile implicate au evitat sesizarea altor autorități competente sau verificări suplimentare, deși existau indicii. Această „toleranță instituțională”, notează documentul, ar fi creat un climat de impunitate și ar fi întărit sentimentul de invulnerabilitate al lui Pașca.
În document apare și episodul celor 12 pacienți de la Secția de Psihiatrie Cronici Gura Văii, diagnosticați cu retard mintal sever, preluați de Pașca Viorel-Teodor în baza unui acord încheiat cu acesta ca persoană fizică, nu cu o entitate autorizată. Ulterior, șapte dintre aceștia au fost transportați la Drobeta-Turnu Severin și lăsați pe trotuarul din fața DGASPC Mehedinți.
