Consumul de droguri de mare risc, precum cocaina, a crescut în România, mai ales în rândul populației cu venituri mari, potrivit unui raport ONU.
MAI preocupată de monitorizarea traficului rutier, în timp ce traficul de droguri înflorește
Portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată, mai arată Raportul ONU, citat de G4media.
Cu toate acestea, ultimele achiziții făcute de MAI par să ignore total această problemă gravă. Autoritățile sunt interesate mai mult de supravegherea circulației și de achiziția de bolizi pentru polițiștii de la rutieră.
Potrivit experților internaționali, există dovezi că grupurile criminale străine au folosit porturile ucrainene pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria.
Cât de pregătită este România în acest context? În prezent, există doar două scannere funcționale în tot Portul Constanța, iar în primele nouă luni din 2022 au fost verificate doar puțin peste 10.000 de containere și vehicule, în condițiile în care portul este tranzitat anual de aproximativ 400.000 de containere.
Dar problema nus e află deloc în atenția MAI, care a continuat să o ignore, dar a organizat licitații cu dedicații pentru achiziția celor 600 de autoturisme BMW de la firma prietenului președintelui Klaus Iohannis. Mai mult, Poliția va fi dotată cu patru elicoptere, 200 de autospeciale și 75 de motociclete, prin programul Helipol, aprobat joi de Guvern. Prin intermediul noului sistem, traficul rutier va fi monitorizat de poliţiştii români prin satelit.
Prioritatea MAI: Achiziția de BMW-uri și de elicoptere
Asta în timp ce traficul de droguri în România ănflorește. Experții avettizează că ransporturile de containere cu fructe proaspete din America de Sud, în special din Ecuador, reprezintă o metodă tipică de ascundere a cocainei care ajunge în porturile maritime din Balcani.
În plus, potrivit autorităților italiene, începând din 2020, porturile italiene au fost folosite din ce în ce mai mult ca punct de transbordare pentru cocaina direcționată spre est către porturile balcanice de la Marea Egee și de la Marea Neagră. În aceste porturi, transporturi mari de cocaină din America de Sud sunt primite de grupuri infracționale din Balcani, în special de cetățeni albanezi și sârbo-muntenegreni, care asigură distribuția angro și transportul acesteia către piețe și către zone de stocare din Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.
Conducerea MAI pare să nu acorde nicio atenție acestor concluzii îngrijorătoare. O dovadă în acest sens este personalul scăzut care se ocupă de infracțiuni grave ce vizează traficul de droguri. Problema este semnalată și de alte entități, precum Departamentul de Stat al SUA care an de an semnalează personalul nepregătit al MAI și modul cum traficul de persoane și niveluld e infracționaliate crește în România.
Astfel, România pare total nepregătită să înfrunte un fenomen deosebit de grav ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina. ONU atrage atenția că conflictele pot perturba și schimba rutele de trafic de droguri. Astfel, este probabil ca unele fluxuri care trec prin Ucraina să fie în cele din urmă redirecționate către alte porturi de la Marea Neagră, cum ar fi cele din România și Bulgaria. Care sunt prioritățile MAI în acest context?
Supravegherea traficului prin achiziția a trei elicoptere medii, cu autonomie de zbor de 120 de minute, și a unui elicopter greu, cu capacitate de zbor de 240 minute. De asemenea, vor fi achiziționate echipamente opto-electronice de tip FLIR (Forward Looking InfraRed), 200 de autospeciale pentru poliția rutieră, 75 de motociclete, 800 de etilometre, 200 de teste care depistează substanțele psiho-active, sisteme de comunicații mobile și sisteme de cercetare la fața locului.
