O modificare bugetară fulger, operată în doar trei zile de conducerea Consiliului Județean (CJ) Suceava, scoate la iveală un mecanism cinic de recompensare politică și pedepsire a comunităților locale. Proiectul de hotărâre privind repartizarea cotei de 6% din impozitul pe venit pentru anul 2026, supus astăzi votului deliberativului, a fost modificat radical față de forma inițială, fără nicio justificare tehnică. Rezultatul? Fonduri publice vitale au fost mutate dinspre municipiile mari și comunele defavorizate către un grup select de localități controlate politic.
Documentele analizate de stiridinbucovina.ro dezvăluie o realitate matematică izbitoare: criteriile economice, execuțiile bugetare precedente și gradul de colectare a veniturilor proprii au fost complet abandonate în favoarea carnetului de partid.
Directiva „Fălticeni”: Jumătate din bugetul urban, trimis într-o singură direcție.
Cea mai flagrantă anomalie statistică se înregistrează în sectorul urban. Din fondul total ajustat de 3,61 milioane de lei destinat municipiilor, Municipiul Fălticeni a absorbit singur 1,70 milioane de lei. Asta înseamnă că o singură localitate a primit aproape 47% din întregul buget urban al județului.
Prin comparație, municipiul reședință de județ, Suceava, deși gestionează o populație net superioară, o rețea de infrastructură critică și spitale care deservesc tot județul, a fost retrogradat la doar 713 mii de lei. Situația este la fel de critică și pentru ceilalți poli de dezvoltare rural-urbană: Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei au fost aliniați forțat la un prag fix de 400 mii de lei fiecare. Această „liniarizare” blochează din fașă orice proiect major de cofinanțare și transformă alocările într-un simplu ajutor de avarie.
Mediul rural, rupt în două: Cei 14 „privilegiați” și comunele condamnate la faliment operațional
În sectorul rural, unde miza simbolică și electorală este uriașă, CJ Suceava a împărțit bugetul de 36,53 milioane de lei după o strategie de fragmentare extremă. Resursele au fost concentrate la vârf. Un grup de doar 14 comune a fost ridicat la rangul de beneficiar de lux, primind plafonul maxim de 550 mii de lei per unitate administrativ-teritorială (UAT). Lista celor 14 include localități precum Arbore, Baia, Bosanci, Cornu Luncii, Dumbrăveni, Grănicești, Mălini, Slatina, Straja, Șcheia, Vicovu de Jos, Voitinel, Volovăț și Zvoriștea.
La polul opus, zeci de alte comune au fost aruncate sub pragul de subzistență. Cele mai dramatice cazuri sunt cele ale comunelor Horodniceni și Todirești, ale căror alocări au fost tăiate masiv în ultimele 72 de ore, fiind lăsate cu sume reziduale de doar 50 mii de lei. Primarii din teritoriu avertizează că acești bani nu acoperă nici măcar cheltuielile operaționale minime — iluminat public, salubritate, funcționarea aparatului administrativ — pentru un singur trimestru.
Primar PNL: „Din punct de vedere tehnic, repartizarea nu reflectă o analiză de impact bazată pe execuția bugetară precedentă sau pe gradul de colectare al veniturilor proprii. Când aloci 1,7 milioane unui municipiu și doar 400.000 de lei altuia cu probleme similare de infrastructură, creezi un dezechilibru în lanț. Sumele sunt prea mici pentru investiții masive, dar suficient de mari pentru a ridica semne de întrebare privind criteriile de oportunitate politică utilizate în detrimentul celor pur economice.”
Consiliul Județean nu a oferit nicio explicațieMarea problemă a acestui nou proiect de hotărâre este lipsa totală de transparență. Între prima schiță de buget și forma modificată pusă astăzi pe masa consilierilor județeni s-au scurs doar trei zile. În acest interval scurt, cifrele au fost modificate din pix.Până la momentul publicării acestei investigații, conducerea Consiliului Județean Suceava nu a publicat nicio notă de fundamentare și nu a oferit nicio explicație oficială care să justifice de ce anumite localități au fost deposedate de fondurile alocate inițial în favoarea altora.Tăcerea oficialilor nu face decât să confirme suspiciunile primarilor din opoziție: județul Suceava este administrat în continuare pe baza algoritmului de partid (61 PSD, 49 PNL, conform mențiunilor din subsolul anexei), unde comunitățile locale sunt pedepsite sau recompensate financiar în funcție de culoarea politică a primarului, și nu de nevoile reale ale cetățenilor.
