Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
Noua lege reprezintă una dintre reformele-cheie asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, termenul-limită pentru adoptare fiind 1 iulie 2026. Potrivit comunicatului oficial, partidele semnatare garantează că niciun angajat din sectorul public nu va avea venituri mai mici după aplicarea noii legi.
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi”, se arată în comunicat.
În același timp, acordul prevede că cheltuielile totale cu salariile bugetarilor în anul 2027 nu vor depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Semnatarii susțin că aplicarea noii grile salariale nu va afecta țintele fiscale asumate de România pe termen scurt, mediu și lung.
Noua lege intră integral în vigoare la 1 ianuarie 2027
Una dintre cele mai importante prevederi ale acordului este că legea salarizării va fi aplicată integral de la 1 ianuarie 2027, fără implementare etapizată. Totodată, documentul stipulează că legea nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale sau excepții punctuale.
Cine a semnat acordul politic
Documentul a fost semnat de:
- Sorin Grindeanu, președintele PSD;
- Ilie Bolojan, președintele PNL;
- Dominic Fritz, președintele USR;
- Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Acordul a fost negociat în cadrul unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială. Conform înțelegerii politice, Ministerul Muncii urmează să publice proiectul noii legi și să organizeze consultări cu toate categoriile profesionale vizate.
Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai importante reforme administrative și bugetare asumate de România în relația cu Comisia Europeană și condiționează accesarea unor fonduri din PNRR, potrivit știripesurse.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
