Mănăstirea Coșula sarbătoreșete astazi, hramul în cinstea Sfântului Cuvios Sila, unul dintre sfinții români cei mai prețuiți pentru viața sa de rugăciune și povățuire duhovnicească. Evenimentul religios este unul de mare încărcătură spirituală, reunind în fiecare an sute de credincioși veniți să se închine la moaștele sfântului, care se află în incinta așezământului monahal.
Sfânta Liturghie Arhierească de astazi, va fi oficiată de un sobor de preoți și călugări în frunte cu PS Nectarie, episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și fost stareț al Mănăstirii Sihăstria Putnei.. Și anul trecut, de sarbatoarea Sfantului Cuvios Sila, PS Nectarie a participat la sfânta și dumnezeiasca liturghie.
Sfântul Cuvios Sila s-a născut în anul 1697 în ținutul Botoșanilor, din părinți ortodocși, Ion și Ioana. A intrat ca frate începător la Schitul Orășeni (com. Cristești, jud. Botoșani), fiind foarte tânăr, de unde, în anul 1714, la vârsta de 17 ani, a venit la Sihăstria Putnei, unde a fost primit și apoi călugărit de starețul Teodosie. După trecerea acestuia la cele veșnice, starețul Dosoftei, noul părinte duhovnicesc al schitului, a rânduit să fie hirotonit diacon și preot, iar la scurt timp să fie tuns în schima mare. Ca ucenic și ajutor al starețului Dosoftei, ieroschimonahul Sila a purtat grijă timp de peste 30 de ani de toate cele necesare obștii, ostenindu-se, în același timp, la slujbele bisericii și la împlinirea pravilei de chilie. În toamna anului 1753, trecând la Domnul starețul
Dosoftei, Cuviosul Sila a fost numit stareț de către mitropolitul Moldovei, Sfântul Iacob Putneanul. Ca părinte duhovnicesc al obștii, a înnoit viața duhovnicească a Sihăstriei Putnei, iar ca bun chivernisitor, cu binecuvântarea mitropolitului Iacob, a zidit o biserică nouă de piatră cu hramul Buna-Vestire, pe care a împodobit-o cu toate cele trebuitoare, precum și o nouă
trapeză și chilii. Ajuns vestit duhovnic și povățuitor de suflete, Cuviosul Sila a fost prețuit atât de credincioșii simpli, cât și de domnitorii Moldovei Constantin Cehan Racoviță și Grigorie Calimachi, precum și de înalți dregători, egumeni și arhierei, pe toți povățuindu-i cu înțelepciune pe calea mântuirii. Sub îndrumarea sfântului stareț, monahii din Schit se îndeletniceau cu caligrafierea manuscriselor ce cuprindeau sfinte slujbe și importante scrieri ale Sfinților Părinți. Dintre ucenicii săi, cel mai cunoscut este episcopul Rădăuților Dosoftei Herescu. Ultimii ani de viață Cuviosul Sila și i-a petrecut în multe lipsuri și încercări, ca urmare a răpirii Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1774, și a îngrădirilor puse de noua stăpânire. Schitul nu avea cele necesare hranei monahilor și era nevoit să se împrumute de bani și alimente. Cunoscându-și apropiatul sfârșit pământesc, Sfântul Sila a pus povățuitor Sihăstriei Putnei pe Cuviosul Natan, apoi și-a cerut iertare de la toți. La 23 aprilie 1783, după ce se nevoise aproape 70 de ani la Sihăstria Putnei, Cuviosul ieroschimonah Sila și-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, pe Care L-a iubit și slujit întreaga sa viață.
După trecerea la cele veșnice a celor trei Sfinți ieroschimonahi, Schitul Sihăstria Putnei s-a pustiit din pricina vitregiei vremurilor. După mai bine de 200 de ani, la începutul Postului Mare din anul 1990, un monah putnean, retras pe locul fostului Schit, a văzut o lumină cerească deasupra pronaosului vechii biserici ruinate, lumină care a înconjurat biserica, apoi s-a făcut nevăzută. La puțin timp după aceasta, pe 24 aprilie 1990, când s-a început refacerea Schitului, în pronaosul vechii biserici s-au descoperit mormintele celor trei Cuvioși: Sila, Paisie și Natan, în care se aflau osemintele lor, galbene ca ceara și răspândind bună-mireasmă. În anii ce au urmat numeroase vindecări minunate s-au săvârșit la racla cu moaștele Cuvioșilor. De aceea, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la resfințirea vechii biserici de la Sihăstria Putnei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința sa din 6-7 iunie 2016, trecerea în rândul Sfinților a Cuvioșilor Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei, cu zi de prăznuire la 16 mai.
.Despre Mănăstirea Coșula
Mănăstirea Coșula este una dintre cele mai vechi și valoroase vetre monahale din nordul Moldovei, situată în comuna Coșula, județul Botoșani. A fost întemeiată în anul 1535 de marele logofăt Mateiaș Coșul, un apropiat al domnitorului Petru Rareș. Biserica așezământului, cu hramul Sfântul Nicolae, este un monument reprezentativ al arhitecturii moldovenești din secolul al XVIlea, remarcându-se prin pictura murală interioară în stil bizantin și prin sobrietatea liniilor sale arhitecturale.
În decursul timpului, mănăstirea a cunoscut atât perioade de înflorire duhovnicească, cât și momente de restriște, mai ales în timpul regimului comunist, când a fost desființată. După 1990, a fost reînființată ca mănăstire de călugări și a devenit din nou un centru spiritual activ și respectat, cunoscut pentru viața liturgică intensă, slujbe de noapte, spovedanie continuă și activități culturale.
