INTERNAȚIONAL

Protestatarii ies pe străzile Iranului pentru a zecea noapte, dar situația este obscură în timp ce regimul scoate țara din funcțiune

Stabilirea ultimei situații din Iran, o țară sfâșiată la 25 septembrie de tulburări violente pentru a zecea noapte consecutivă, a devenit o sarcină formidabilă pentru presa străină. Cea mai mare parte a comunicării cu Iranul se limitează la convorbiri telefonice, având în vedere decizia guvernului de a-i scoate în mare parte pe iranieni de pe internet pentru a-i perturba pe cei care doresc să răstoarne regimul. Există puține relatări de la fața locului.

Dacă autoritățile și-au intensificat în mod substanțial încercările de a reprima protestele nu este clar nici măcar pentru mulți dintre cei care se află la diferite capete ale țării. La 25 septembrie, președintele Ebrahim Raisi a promis că va lua măsuri drastice împotriva „celor care se opun securității și liniștii țării”. El a declarat că protestatarii vor fi tratați „cu hotărâre”. Șeful puternicului sistem judiciar iranian, Gholamhossein Mohseni-Ejei, a declarat în cursul zilei de ieri, potrivit canalului media oficial Mizan Online al sistemului judiciar, că a subliniat „necesitatea unei acțiuni decisive, fără indulgență” împotriva principalilor instigatori ai ceea ce el a descris drept „revolte”.

Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene, a calificat represiunea iraniană drept „nejustificabilă” și „inacceptabilă”.

Autoritățile se referă la aproximativ 40 de persoane ucise în timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de securitate, inclusiv cinci membri ai personalului de securitate. Dar activiștii spun că bilanțul morților este de cel puțin 50 de persoane și este posibil să fie chiar mai mare. Multe sute de persoane au fost arestate.

Demonstrațiile s-au extins în majoritatea celor 31 de provincii iraniene și în aproape toate centrele urbane. La sfârșitul săptămânii, demonstranții s-au adunat în sprijinul protestatarilor din Iran în țări precum Germania, Grecia, Italia, Spania, Liban, Turcia, Marea Britanie, Canada și Statele Unite.

Protestele din statul teocratic au început ca reacție la moartea lui Mahsa Amini, 22 de ani, o etnică kurdă care a intrat în comă și a murit după o întâlnire cu poliția morală din Teheran, care aplica legile privind purtarea de către femei a acoperământului de cap hijab și a altor ținute decretate legal. Martorii au afirmat că Amini a fost bătută. Oficialii au negat acest lucru, dar au promis o anchetă asupra evenimentelor care au dus la moartea ei. Cauza morții va fi stabilită de un medic legist, au declarat aceștia.

Observatorii au început să se refere la demonstrații ca fiind cea mai mare provocare la adresa regimului de la protestul antiguvernamental din 2009, cunoscut sub numele de revoluția verde, care a urmat unor alegeri prezidențiale controversate.

„Principala diferență între protestul actual față de mișcarea verde din 2009 este că acum oamenii ripostează; nu se tem de regimul brutal”, a declarat pentru The Guardian Sima Sabet, jurnalist iranian și prezentator la postul de televiziune Iran International TV.

„Demonstranții dau acum foc ambulanțelor pentru că guvernul folosește ambulanțele pentru a-și muta forțele de securitate, nu pentru a salva oamenii. Protestatarii folosesc acum tactici diferite; se deplasează între toate orașele și îngreunează sarcina forțelor de securitate de a controla toate locațiile”, a adăugat Sabet, menționând, de asemenea, că: „Ei au tactici despre cum să își trimită videoclipurile în afara Iranului, în ciuda întreruperii internetului… [și] pentru prima dată acum în Iran, femeile își ard hijaburile cu sprijinul bărbaților”.

Meir Javedanfar, care predă politica iraniană la Universitatea Reichman din Israel, a fost citat de Reuters, care a descris protestele ca fiind o piatră de hotar pentru iranienii înfuriați de „un regim corupt și incompetent”. „Aceste proteste nu vor fi ultimele. Vom vedea mai multe. Dar este puțin probabil să vedem o revoluție până când și dacă nu va exista un lider și cel puțin o parte din forțele armate ale Iranului va începe să se alăture poporului împotriva regimului. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat încă”, a spus el.

Una dintre tacticile folosite de stat împotriva protestatarilor este organizarea de contramanifestații. Astfel de evenimente, în cadrul cărora unele părți ale mulțimii adunate au cerut executarea „conspiratorilor” din spatele tulburărilor, au avut loc în mai multe orașe iraniene la 23 septembrie.

Sursele au descris pentru BBC cum în unele părți din cel puțin un oraș mic, Oshnavieh, în provincia Azerbaidjanul de Vest din nord-vestul Iranului, forțele guvernamentale au fugit după ce au pierdut controlul efectiv. Acestea s-ar fi retras la periferie înainte de a se întoarce și de a recâștiga controlul.

Presa de stat a negat aceste afirmații, afirmând că protestatarii au luat cu asalt trei avanposturi ale Organizației Basij, o organizație paramilitară asociată cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

În ceea ce privește nivelul de răspuns al forțelor de securitate la proteste, Amnesty International a avertizat că dovezile pe care le-a adunat indică „un model dureros de forțe de securitate iraniene care trag în mod deliberat și ilegal cu muniție reală asupra protestatarilor”. Forțele guvernamentale au împușcat mortal 19 persoane – inclusiv trei copii – numai în noaptea de 21 septembrie.

Comitetul pentru protecția jurnaliștilor, organizație de supraveghere a presei cu sediul în SUA, a declarat că 11 jurnaliști au fost reținuți în Iran în ultima săptămână.

sursa articol: www.intellinews.com