În materia traficului de persoane, sustine DIICOT, in 2022 se mențin tendințele din anii anteriori, România păstrându-și statutul de ţară de origine pentru victimele traficului de persoane, aflate într-o condiţie de vulnerabilitate crescută, în căutare de oportunităţi mai bune de viață. În aceeaşi măsură, ţările vest europene au continuat să păstreze statutul de ţări de destinaţie pentru cetăţeni români atraşi în situaţii de trafic şi exploatare. Cererea venită din partea consumatorilor de servicii sexuale, a angajatorilor care au căutat forţă de muncă ieftină, în afara sau la limita condiţiilor legale, a încurajat alimentarea pieţelor ilicite din unele ţări europene cu victime sigure, vulnerabilizate de condiţii de viaţă precare ori de lipsa unor oportunități.
Procuror șef adjunct Oana Daniela Pâțu: În luna iulie a anului 2022, Departamentul de Stat al SUA a dat publicității Raportul anual privind traficul de persoane (TIP Report 2022) în care au fost recunoscute progresele semnificative realizate de organele de aplicare a legii, România fiind promovată la Nivelul 2 inclusiv pentru rațiuni ce țin de „anchetarea mai multor cazuri de trafic de persoane, dispunerea urmăririi penale și condamnarea unui număr mai mare de traficanți”. Aceste obiective au fost realizate printr-o mai bună coordonare cu structurile Poliției Române, prin ridicarea nivelului de conștientizare în rândul procurorilor DIICOT în sensul necesității prioritizării acestor anchete, prin monitorizarea atentă a duratei de soluționare a acestora, prin dobândirea de noi cunoștințe și abilități de către procurorii anchetatori în cadrul programelor și sesiunilor de perfecționare și, nu în ultimul rând, printr-o mai bună relaționare cu societatea civilă.
Traficul de migranți rămâne un domeniu prioritar, mai ales în contextul geopolitic regional, anchetele fiind pro-active, derulate în timp real pentru a se reuși probarea activității infracționale.
În cursul anului 2022 a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.058,72 kg droguri, dintre care 426,99 kg droguri de mare risc și 631,73 kg droguri de risc.
Totodată, pe parcursul anului 2022 au mai fost indisponibilizate droguri de risc și de mare risc reprezentând 509.684 comprimate, 7.826 litri și 1.414 doze.
În ceea ce privește situația culturilor de canabis, în anul 2022 au fost capturate 6.641 plante/culturi în greutate totală de 652,58 kg, precum și 176,93 kg de fragmente vegetale conținând THC.
Din datele conținute în Raportul european privind drogurile 2022. Tendințe și evoluții, întocmit de către Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), rezultă că disponibilitatea drogurilor s-a menținut și în 2022 la niveluri ridicate în spațiul UE, iar, în cazul cocainei, au fost depășite nivelurile anterioare pandemiei. Anul 2022, având ca specific relaxarea și, apoi, ridicarea restricțiilor legate de pandemia cu virusul COVID-19, a fost marcat de o producție record a cocainei, dar și de metamfetamină, ceea ce a generat implicit o creștere a consumului și a efectelor asociate.
Reprezentativă, din perspectiva ilustrării dinamicii fenomenului în anul de referință, este afirmația directorului EMCDDA: ”Drogurile tradiționale nu au fost niciodată atât de accesibile, iar noi substanțe cu potență foarte mare continuă să apară. În prezent, aproape orice substanță cu proprietăți psihoactive poate fi un drog, întrucât liniile de delimitare dintre substanțele legale și cele ilegale se estompează”.
Potrivit datelor menționate în respectivul raport, România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri.
În ansamblu, aspectele reținute în cuprinsul raportului prezentat anterior au caracterizat în anul 2022 și criminalitatea din România asociată traficului de droguri și alte substanțe aflate sub control național, principalele repere de manifestare ale acesteia constând în:
– exportul de criminalitate, aspect care a presupus crearea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei, asigurând, îndeosebi, transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori.
– existența pe zona traficului transfrontalier de droguri a unor parteneriate între rețelele infracționale constituite din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale, ce a generat o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023;
Analiza datelor statistice relevă faptul că din 2007 până în prezent numărul inculpaților trimiși în judecată anual pentru infracțiuni ce se circumscriu traficului de droguri s-a triplat, de la 749 inculpați în anul 2007 la 2.554 în anul 2022, cu creșteri semnificative în ultimii patru ani (aproximativ 29% creștere înregistrată în anul 2022 față de anul 2019), aproximativ 75% din activitățile investigative ale DIICOT fiind concentrate pe infracțiuni ce se circumscriu acestui fenomen.
Ca şi elemente de noutate raportat la criminalitatea informatică:
– încă este simțită prezența grupurilor de criminalitate organizată, specializate în activităţi de tip skimming, la nivel teritorial având loc în general doar planificarea activităţilor infracţionale, iniţierea grupului, racolarea anumitor membri, transmiterea echipamentelor sau anumitor componente hardware/software de skimming şi, în final colectarea produsului infacţional;
– se păstrează în continuare tendinţa de constituire şi activare pe teritoriul României a unor grupări infracţionale specializate în activități de tip Money Laundering-as-a-Service, respectiv deschiderea de conturi bancare la instituţii financiare din ţară şi mai ales din străinătate, activităţi urmate de un proces de spălare a produsului infracţional,
– creşterea numărului de cauze având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă și de exploatare a minorilor în mediul on-line datorită accesului facil la tehnologie atât al infractorilor cât si al victimelor, dar și apariției noilor moduri de operare – livestreaming, crearea de grupuri închise și dedicate, prin intermediul diferitelor aplicații de social media.
DIICOT cooperează cu instituțiile din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, dar și cu parteneri externi, în scopul combaterii terorismului, asigurării securității naționale, și protejării drepturilor și libertăților cetățenilor.
