Potrivit ordinii de zi, avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate – 1 vot „da”, 5 voturi „nu”, scrie HotNews.
În astfel de situații, statutul judecătorilor şi procurorilor spune că ministrul Justiţiei poate să îşi retragă propunerea sau se organizează un nou interviu cu candidatul respectiv şi transmite preşedintelui României propunerea de numire în funcţia de conducere. Numirea se face de către președinte.
Tot marți, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA a procurorului Ionuț Ardeleanu și de numire în funcţia de procuror șef al Secției de combatere a criminalității organizate din DIICOT a procurorului Adrian Petre Todoran.
Pentru funcțiile de procuror-șef de secție pentru Secția de combatere a traficului de droguri și Secția de combatere a infracțiunilor de terorism și a criminalității informatice, ambele în cadrul DIICOT, ministrul Justiției nu a formulat nicio propunere.
Mihaiela Moraru Iorga lucrează acum în Parchetul General și se ocupă de dosarele penale care îi vizează pe magistrați, după desființarea controversatei Secții speciale.în care a activat.
Mihaiela Moraru Iorga a devenit cunoscută pe vremea când lucra la DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.
În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga din funcţia de procuror DNA, după care aceasta şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.
Conflictul dintre cele două a continuat, Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.
