Colegiul director al CNCD a analizat în detaliu discursul public al preotului și a concluzionat că acesta a depășit limitele libertății de exprimare. Potrivit instituției, acțiunile și cuvintele preotului au constituit o formă de discriminare bazată pe criterii multiple, respectiv sexul, starea civilă și vârsta victimelor.
În consecință, preotul de la Vlădiceni a fost sancționat cu o amendă contravențională în valoare de 5.000 de lei.
Pe lângă sancțiunea financiară, CNCD a impus și obligativitatea publicării hotărârii în mass-media, pentru a asigura informarea publicului cu privire la caracterul ilicit al unor astfel de manifestări. Cazul își are rădăcinile în incidentele produse în anul 2022 în incinta Mănăstirii Vlădiceni, unde două femei au reclamat că au fost agresate fizic și verbal. Ulterior, conflictul a escaladat prin numeroase apariții televizate și postări în mediul online ale preotului, care au fost considerate jignitoare și denigratoare.
Acuzațiile victimelor și campania de denigrare: Citări și termeni folosiți
Femeile care au depus plângerea la CNCD în februarie 2023 au susținut că au fost țintele unei campanii agresive de stigmatizare socială. Conform documentelor analizate de Consiliu, preotul a utilizat o serie de expresii care au afectat grav reputația personală și profesională a petentelor, creând o atmosferă ostilă și umilitoare.
În plângerea lor, acestea au invocat încălcarea dreptului la demnitate și la imagine, enumerând caracterizările făcute de preot în spațiul public. Printre afirmațiile reținute în dosar se regăsesc termeni precum:
- „măicuță isterică nemăritată”
- „măicuțe imorale”
- „femei descreierate”
- „sărace cu mintea”
- „vagaboande”
- „copile isterice”
Aceste declarații au fost preluate și amplificate de diverse canale media, generând pentru cele două femei consecințe severe, inclusiv hărțuire online și amenințări. Victimelor li s-a creat astfel un prejudiciu de imagine extins asupra întregii categorii de femei necăsătorite, prin folosirea stereotipurilor negative.
Apărarea preotului: „Dojană duhovnicească” versus limitele libertății de exprimare
În fața acuzațiilor, preotul Constantin Chifan a oferit o perspectivă diferită asupra incidentelor. Conform documentului CNCD, acesta a respins acuzațiile de discriminare și a susținut că limbajul său nu a vizat sexul sau statutul personal al femeilor, ci a fost o reacție la comportamentul acestora în interiorul lăcașului de cult.
Preotul și-a argumentat limbajul folosind termenul de „dojană duhovnicească”, susținând că intervențiile sale au fost necesare pentru menținerea ordinii în mănăstire. Acesta a negat agresiunea fizică, numind acuzațiile „neadevărate și calomnioase”. Totuși, CNCD a constatat că limbajul utilizat a fost unul degradant, citând și alte expresii atribuite acestuia:
- „măicuici iresponsabile”
- „călugării nu montează femei”
- „copile isterice și nemăritate”
- „au deviații de comportament sau puțină isterie”
- „vagaboandă tupeistă”
- „nu sunteți intimidabile că sunteți deja proaste”
- „dubioase”
- „oleacă plimbate cu trenul prin viață”
Hotărârea CNCD subliniază că nicio formă de libertate de exprimare sau context religios nu poate justifica atingerea demnității umane sau generarea de stigmatizare. Statul român are obligația de a sancționa astfel de comportamente atunci când ele depășesc critica legitimă. Decizia nu este definitivă, preotul având dreptul de a o contesta în instanță în termen de 15 zile de la comunicare.
