Curtea de Apel București a respins marți apelul depus de Partidul Național Liberal, prin intermediul președintelui Ilie Bolojan, împotriva deciziei prin care a fost suspendată provizoriu hotărârea care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar de pe 21 iunie.Este vorba despre hotărârile Consiliului Naţional Extraordinar al PNL 19 iunie 2026, prin care a fost convocat Congresul PNL.
Prin urmare, decizia de a suspenda temporar hotărârea care a stat la baza convocării Congresului Extraordinar din 21 iunie rămâne definitivă și nu mai poate fi atacată. „Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21.07.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, potrivit deciziei Curții de Apel București.
Următorul pas în acest context va fi, după cum precizează Digi24, procesul de fond pe tema hotărârii care a stat la baza convocării Congresului. Urmează să fie judecat un alt apel, depus de PNL (prin Ilie Bolojan) în cazul deciziei care a suspendat temporar toate hotărârile adoptate de PNL în timpul Congresului din 21 iunie.
Potrivit Mediafax, fractura din interiorul PNL a generat mai multe decizii nefavorabile pentru Ilie Bolojan în instanțe, din cele 8 procese deschise puciști – 4 la Tribunalul București și 4 la Tribunalul Ilfov, toate eventualele apeluri urmând a fi judecate la Curtea de Apel București:
18 iunie 2026. Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile de sancționare impuse de conducerea PNL, condusă de președintele Ilie Bolojan, împotriva parlamentarilor care doreau să voteze învestirea Guvernului Veștea.
1 iulie 2026. Tribunalul București dă dreptate contestatarilor lui Bolojan. Magistrații suspendă hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul.
8 iulie 2026. Tribunalul București suspendă, cu titlu executoriu, noua conducere a PNL apropiată de Ilie Bolojan, noul statut, excluderile și restul deciziilor luate de Bolojan.
În esență, instanțele naționale au reținut că deciziile conducerii PNL (Ilie Bolojan) au încălcat Constituția și regulile statutare interne, dând câștig de cauză parlamentarilor contestatari (tabăra anti-Bolojan). Argumentele juridice cheie din motivările celor două instanțe au vizat aspecte complet diferite: Constituția (la Ilfov) și viciile de procedură statutară (la București).
La Ilfov, magistrații au invocat deciziile Curții Constituționale și au precizat că „parlamentarii se află în slujba cetățenilor, nu a partidelor”. Niciun partid nu poate obliga un ales să voteze într-un anume fel sub amenințarea pierderii mandatului.
Pe de altă parte, magistrații Tribunalului București au lovit direct în legitimitatea noii conduceri, suspendând hotărârile Consiliului Național și ale Congresului Extraordinar din 21 iunie (unde Bolojan fusese reconfirmat președinte). Argumentele au fost strict tehnice și statutare, relatează Mediafax.
Judecătorii au susținut că Ilie Bolojan a folosit un statut neaprobat legal. Instanța a constatat că organizarea și convocarea Congresului PNL s-au realizat sub imperiul unui statut modificat care nu era încă înregistrat și aprobat de instanță (Registrul Partidelor Politice).
Judecătorii au subliniat că adoptarea unor hotărâri de o asemenea magnitudine (alegerea unei noi echipe de conducere) în baza unor norme juridice interne fără aplicabilitate legală activă creează o vulnerabilitate majoră și prejudiciază membrii partidului.
Tribunalul București a reținut și criticile contestatarilor privind vicierea procedurilor de convocare a delegaților și blocarea accesului la mecanismele corecte de vot intern.
Tabăra condusă de Ilie Bolojan a făcut apel la toate deciziile nefavorabile ale instanțelor.
