Peste jumătate dintre orașele din România nu respectă criteriile demografice legale, a declarat luni ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, făcând referire la un raport recent al Curții de Conturi. Potrivit acestuia, problema principală nu este haosul administrativ, ci aplicarea criteriilor legale privind clasificarea localităților.
Ministrul a explicat că multe municipii și orașe din țară nu mai îndeplinesc pragul minim de populație impus de lege. Din cele 103 municipii, 59 nu ating pragul minim de 10.000 de locuitori, iar această situație se întâlnește și în cazul a 146 dintre cele 216 orașe.
Cseke Attila a subliniat necesitatea unei revizuiri legislative pentru actualizarea criteriilor de încadrare a unităților administrativ-teritoriale, remarcând că România nu a aplicat niciodată cu strictețe criteriile demografice stabilite.
Raportul Curții de Conturi arată că în anul 2023, aproximativ 15% dintre comune și orașe nu respectau criteriile legale privind populația, iar doar un procent redus dintre aceste localități sunt capabile să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. De asemenea, cheltuielile mari de personal afectează negativ resursele disponibile pentru dezvoltare.
Ministrul a precizat că acest proces de revizuire a clasificării nu trebuie confundat cu comasarea unităților administrativ-teritoriale, care presupune referenduri locale.
„Eu nu aș spune că este haos administrativ, aș spune că este loc de mult mai bine pe plan administrativ, în privința organizării administrative. Auditul Curții de Conturi stabilește niște lucruri pe care noi le știm. Unele informații date sunt furnizate de Ministerul Dezvoltării.
Problema este aplicarea acestor criterii. România până la urmă în cei 25 de ani nu a aplicat aceste criterii, inclusiv criteriul demografic niciodată. Am avut inițial criterii de 25.000 de locuitori, l-am urcat în 2007 la 40.000 la municipii și 5.000 l-am urcat la 10.000, criteriul demografic la orașe și problema e aplicarea acestor criterii.
Auditul Curții de Conturi se referă în principal la partea de venituri ale unităților administrativ teritoriale și la criteriile care trebuie îndeplinite pentru ca localitățile să aibă un anumit rang. Auditul Curții de Conturi nu vorbește despre o organizare administrativ teritorială. Avem alte proceduri care în principal pornesc de la un referendum local”, a declarat Cseke Attila.
