Credincioșii din întreaga țară sunt așteptați în aceste zile la Mănăstirea Sihăstria Rășcăi din județul Suceava, unde a fost adus, într-un pelerinaj de o importanță spirituală deosebită, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului. Cel mai de preț odor al Mănăstirii Kato Xenia din Grecia va rămâne expus spre închinare doar până vineri la amiază, moment în care delegația elenă va părăsi așezământul monahal.
Aducerea Sfântului Brâu în județul Suceava a avut loc în data de 28 august, marcând hramul istoric al mănăstirii sucevene din data de 30 august. Evenimentul continuă o tradiție spirituală profundă și oferă pelerinilor ocazia rară de a se reculege în fața uneia dintre cele mai vechi și respectate relicve ale creștinătății.
Starețul Mănăstirii Sihăstria Rîșcăi, arhimandrit Mihail : „Este o binecuvântare care revarsă pace peste întreaga comunitate”
Fluxul continuu de credincioși care trec pragul mănăstirii în aceste zile confirmă evlavia profundă a românilor pentru Maica Domnului. Într-o declarație oferită presei, părintele
stareț al Mănăstirii Sihăstria Rășcăi a subliniat importanța duhovnicească a acestui moment:
„Prezența Cinstitului Brâu al Maicii Domnului în mijlocul nostru este o mângâiere divină și o mare responsabilitate. Vedem oameni veniți de la sute de kilometri depărtare, unii împovărați de boli, alții cu sufletul zbuciumat, dar toți pleacă de aici cu chipul luminat. Această relicvă sfântă, țesută de însăși Fecioara Maria, ne amintește de ocrotirea ei neîncetată. Îi îndemnăm pe toți cei care pot ajunge până vineri la amiază să vină cu inimă curată și să ceară ajutorul Maicii Domnului, căci nicio rugăciune sinceră nu rămâne neauzită.”
Părintele stareț este zi și noapte alături de credincioși. Și dacă nu este la slujba religioasă, atunci se afla la intrarea în mănăstire și oferă pelerinilor pachete cu mâncare.
Istoria milenară a odorului țesut de Fecioara Maria
Potrivit tradiției creștine, Cinstitul Brâu a fost țesut din fire de cămilă de însăși Fecioara Maria. Documentele istorice și Sinaxarul zilei de 31 august atestă că această relicvă a fost mutată de la Ierusalim la Constantinopol în timpul împăratului Arcadie (395-408), fiul lui Teodosie cel Mare, fiind adăpostită într-o raclă sigilată numită „racla sfântă”.
Timp de secole, racla a rămas neatinsă, fiind deschisă abia în timpul împăratului bizantin Leon cel Înțelept (886-912).
Motivul a fost unul miraculos: vindecarea împărătesei Zoe, care era chinuită de un duh necurat. Drept recunoștință pentru tămăduirea sa, împărăteasa a brodat Brâul cu fir de aur, formă în care pelerinii îl pot vedea și astăzi, reintroducându-l în racla dăruită inițial de împăratul Arcadie.
În a doua jumătate a secolului al XII-lea, Sfântul Brâu a fost divizat în fragmente distribuite mai multor biserici din Constantinopol, cea mai mare parte ajungând ulterior la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos.
Cum a ajuns relicva la Mănăstirea Kato Xenia
În anul 1522, în contextul unei epidemii devastatoare de ciumă, Mănăstirea Vatoped a dăruit două bucăți din Brâul Maicii Domnului către Mănăstirea Kato Xenia. Relatările vremii menționează că, imediat după sosirea odorului, oamenii s-au însănătoșit, iar epidemia a fost stopată.
Mănăstirea Kato Xenia, situată în apropierea orașului Almyros din Grecia, a fost fondată în timpul împăratului Andronic al II-lea Paleologul ca metoc al Mănăstirii Ano Xenia. Numele său înseamnă „Străina de Jos” și este legat de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Străina” (Panaghia Xenia), sosită în mod miraculos în acel loc.
O legătură de 25 de ani cu credincioșii din România
Relația strânsă dintre credincioșii români și acest odor a început în perioada 12-15 octombrie 2001. La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, racla din Grecia a fost adusă pentru prima dată la Iași, cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. La acel moment, peste un milion de oameni au trecut prin curtea mitropolitană pentru a se închina.
De atunci, racla cu Brâul Maicii Domnului a revenit periodic în România, inclusiv la Mănăstirea Sihăstria Rășcăi, atrăgând de fiecare dată zeci de mii de pelerini în căutare de mângâiere și vindecare.
Mărturia pelerinilor: „Am simțit o liniște pe care nu o pot descrie în cuvinte”
Atmosfera este una de profundă reculegere. Elena Dumitru, o pelerină în vârstă de 54 de ani venită special din județul Neamț, a împărtășit emoția momentului încheierii închinării:
„Am plecat de acasă la ora patru dimineața ca să fiu sigură că apuc să mă închin. Am probleme mari de sănătate în familie și am venit să mă rog pentru copiii mei. Când am pus fruntea pe racla Sfântului Brâu, am simțit un fior și o liniște caldă pe care nu o pot descrie în cuvinte. Toată oboseala drumului și a așteptării a dispărut într-o secundă. Simt că Maica Domnului ne-a auzit și că plec acasă mult mai puternică.”
Programul pelerinajului
Reprezentanții mănăstirii sucevene îndeamnă credincioșii care vor să evite aglomerația să planifice vizita în cursul zilei de miercuri sau joi. Racla va rămâne accesibilă publicului zi și noapte, urmând ca vineri, la ora amiezii, să fie pregătită pentru întoarcerea în Grecia. Accesul pelerinilor este organizat pe fluxuri speciale pentru a asigura un climat de liniște și siguranță.
