Atunci când bateria nu mai funcționează, multe telefoane mobile, calculatoare, roboți de uz casnic sau căști ajung la gunoi. Parlamentul European dorește acum să schimbe această situație – și nu doar să protejeze mediul înconjurător.
Bateriile și bateriile reîncărcabile joacă un rol din ce în ce mai important în multe produse, de la laptopuri la roboți aspiratori și de la vehicule electrice la baterii industriale. Piața este imensă. Estimările pentru anul 2025 presupun un volum de 250 de miliarde de euro. În același timp, ponderea bateriilor care sunt reciclate la sfârșitul ciclului de viață este încă relativ scăzută. Aceasta este o problemă pentru mediu, dar și pentru aprovizionarea UE cu materii prime și, prin urmare, pentru independența față de furnizorii nesiguri, după cum arată războiul din Ucraina. „Atacul lui Putin asupra Ucrainei pune în pericol aprovizionarea Europei cu materii prime, cu atât mai mult avem nevoie urgentă de substituire și de piețe pentru materii prime critice reciclate”, spune eurodeputatul Henrike Hahn (Verzi).
Prin urmare, Parlamentul European dorește ca noile norme UE să garanteze că bateriile sunt produse într-un mod mai durabil și reciclate într-o măsură mai mare. La Strasbourg, deputații europeni au votat în favoarea unei propuneri corespunzătoare a Comisiei Europene de la sfârșitul anului 2020 și au înăsprit-o în unele puncte. De exemplu, Parlamentul dorește să crească ponderea materiilor prime reciclate, cum ar fi cobaltul, litiul, nichelul sau plumbul în baterii. Acestea ar trebui să atingă o rată de reciclare de 90 % până în 2026. Un sistem european de depozit pentru baterii și acumulatori va contribui la acest lucru. „Prin urmare, solicităm Comisiei să vină rapid cu analize și propuneri”, a declarat eurodeputata CDU Hildegard Bentele. Parlamentul a acordat Comisiei până în 2025 pentru a face acest lucru.
„Dispozitive durabile și reparabile”
Pentru a evita ca întregul produs să fie aruncat la sfârșitul duratei sale de viață, Parlamentul dorește să interzică instalarea permanentă sau lipirea bateriilor în telefoane, calculatoare, căști, roboți de uz casnic, periuțe de dinți electrice, dar și în biciclete sau scutere electrice. Utilizatorii ar trebui să le poată înlocui cu instrumente disponibile în comerț. Producătorul trebuie să se asigure că bateriile de schimb sunt disponibile pe durata de viață preconizată a produsului. În plus, ar trebui să se permită companiilor de reparații independente să efectueze înlocuirea în cazul în care un utilizator nu are suficientă încredere în sine pentru a o face singur. Industria se revoltă în legătură cu acest lucru. Aceștia susțin că acest lucru ar pune în pericol durabilitatea și siguranța bateriilor.
Producătorii trebuie să informeze consumatorii cu privire la energia și performanța bateriilor și să furnizeze informații despre durabilitatea și timpul de încărcare a acestora. Acest lucru ar trebui să încurajeze utilizatorii să cumpere baterii de înaltă calitate și de lungă durată. Parlamentul argumentează că acest lucru va reduce emisiile rezultate din producția de baterii.
În plus, în cazul bateriilor pentru autoturisme și al altor tipuri de baterii de transport, precum și al bateriilor industriale, producătorii trebuie să calculeze și să declare amprenta de CO2 pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului. Consumatorii ar trebui să poată citi acest lucru prin intermediul unui cod QR. Până la sfârșitul anului 2025, Comisia urmează să examineze dacă acest lucru poate fi extins la toate bateriile. „Consumatorii vor avea, în sfârșit, posibilitatea de a opta pentru dispozitive curate, durabile și reparabile”, subliniază eurodeputatul Anna Cavazzini, de la Grupul Verzilor. Începând cu 2027, se va aplica o limită superioară pentru amprenta de CO2, care exclude de facto producția de baterii cu combustibili fosili. În acest fel, eurodeputații vor să se asigure că noile gigafabrici care se construiesc în prezent în UE pentru producția de baterii sunt alimentate cu energie electrică 100% verde.
Parlamentul European îi obligă pe producători să își controleze lanțurile de aprovizionare pentru a preveni încălcarea drepturilor omului și a protecției mediului. Aceasta vizează, de exemplu, faptul că extracția litiului în Chile, Bolivia și Argentina duce la penuria de apă. În acest fel, Parlamentul anticipează într-o oarecare măsură legea privind lanțul de aprovizionare prezentată recent de Comisia Europeană. Noile norme pentru baterii ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, dar mai întâi Consiliul de Miniștri, organismul statelor membre, trebuie să adopte poziția sa. Ulterior, Parlamentul European și Consiliul de Miniștri trebuie să convină asupra unei linii comune pentru ca normele să poată intra în vigoare.
