Parlamentul European a aprobat o măsură temporară care permite unor mari companii din domeniul tehnologiei să continue monitorizarea anumitor comunicații private pentru identificarea materialelor ce indică abuzuri sexuale asupra copiilor. Decizia prelungește actualul regim până la adoptarea unei legislații permanente, însă păstrează dezbaterea privind protecția vieții private.
Ce a decis Parlamentul European
Eurodeputații au votat în favoarea prelungirii excepției care permite unor companii precum Meta, Microsoft și Google să detecteze indicii privind conținutul asociat abuzurilor sexuale asupra minorilor. Măsura vine după ce acordul anterior a expirat în luna aprilie, iar Parlamentul European a refuzat atunci să îl extindă fără modificări.
Noua soluție are caracter tranzitoriu și va rămâne în vigoare până în aprilie 2028. Totuși, înainte ca regulile să intre efectiv în aplicare, Comisia Europeană trebuie să răspundă propunerilor formulate de Parlament, iar statele membre ale Uniunii Europene trebuie să își dea acordul final.
Cum vor fi verificate mesajele și ce limite impune noul cadru
Reglementarea precizează că nu urmărește eliminarea criptării end-to-end, tehnologie folosită de aplicații precum WhatsApp și Signal pentru protejarea conversațiilor dintre expeditor și destinatar. În schimb, permite utilizarea așa-numitei „scanare la client”, prin care programele instalate pe telefoane sau calculatoare verifică mesajele, fotografiile și videoclipurile înainte ca acestea să fie criptate și trimise.
Parlamentul European continuă însă să manifeste rezerve față de astfel de proceduri. Eurodeputații susțin că inclusiv conținutul destinat criptării trebuie să rămână protejat și doresc garanții că materialele care nu au fost deja identificate drept conținut cu abuzuri sexuale asupra copiilor nu vor ajunge la autoritățile judiciare fără verificarea prealabilă realizată de un operator uman.
