Legea salarizării rămâne în aer. Discuțiile care au avut loc marți la Palatul Cotroceni, pe tema noii legi a salarizării bugetarilor, s-au încheiat fără ca liderii fostei coaliții de guvernare să ajungă la o înțelegere. Miza este una uriașă: România trebuie să adopte actul normativ până la 31 august pentru a nu pierde aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile nerambursabile prevăzute în PNRR, informează G4Media.
La negocieri au participat, alături de președintele Nicușor Dan, Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor. În ciuda discuțiilor, pozițiile partidelor nu au putut fi armonizate, iar problema salarizării din sistemul public rămâne deocamdată fără o soluție agreată.
Legea salarizării rămâne în aer. Când ar putea ajunge legea în Parlament
Chiar dacă întâlnirea de la Cotroceni nu a dus la un acord, negocierile continuă, în condițiile în care termenul impus prin PNRR se apropie.
Surse din Partidul Național Liberal, potrivit G4Media, că se încearcă depunerea proiectului în Parlament săptămâna viitoare sau, cel târziu, peste două săptămâni. Obiectivul este ca legea să poată trece de votul Legislativului până la 31 august.
În acest moment sunt analizate două variante. Prima presupune ca noua lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie. În acest scenariu, România ar putea închide jalonul prevăzut în PNRR și ar putea încasa cele aproximativ 770 de milioane de euro.
Cea de-a doua variantă luată în calcul presupune etapizarea grilelor salariale pentru două dintre cele mai importante sisteme bugetare, Sănătatea și Educația.
Câți bani în plus sunt solicitați pentru Sănătate și Educație
Una dintre problemele majore în negocieri este impactul pe care revendicările salariale l-ar avea asupra bugetului de stat.
Potrivit surselor citate, pentru sistemul de Sănătate ar fi fost solicitate două miliarde de lei în plus față de fondurile alocate în prezent. În cazul Educației, suma suplimentară cerută ar ajunge la cinci miliarde de lei.
Discuțiile nu s-au încheiat odată cu întâlnirea liderilor politici de la Palatul Cotroceni. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că negocierile s-au mutat ulterior la Ministerul Muncii, unde au fost analizate în detaliu costurile variantelor aflate pe masă.
„Am mutat la Ministerul Muncii, unde am stat și am luat la puricat toate calculele și cifrele pentru a vedea dacă nu cumva există o supraestimare a impactului pentru versiunea aceasta pe care sindicatele ne-au pus-o nouă. Deci, trebuia să explic. Noi am venit cu o versiune care pleacă de la 2012, dar nu ajunge acolo unde sindicatele și-ar dori și sindicatele au venit cu o versiune alternativă care costă cu niște miliarde de lei în plus”, a explicat Dragoș Pîslaru.
De ce este 31 august o dată decisivă pentru România
Adoptarea noii legi a salarizării reprezintă un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul-limită este 31 august, iar nerespectarea acestuia ar putea duce la pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri nerambursabile.
Proiectul s-a lovit până acum de opoziția PSD și a unor organizații sindicale, în special pe fondul efectelor pe care noua grilă de salarizare le-ar putea avea asupra veniturilor angajaților din sectorul public.
Negocierile au loc și într-un context politic complicat, după demiterea Guvernului Bolojan de către PSD și AUR. În aceste condiții, găsirea unei formule care să obțină suficient sprijin în Parlament devine cu atât mai importantă, în condițiile în care timpul rămas până la termenul din PNRR este limitat.
