O analiză detaliată publicată de Dr. Ciprian Maxim pune sub lupă circuitele de influență care leagă politica de la București de deciziile administrative din județul Suceava. Urmărind documente, funcții și evoluții pe o perioadă de peste două decenii, investigația decodifică un mod de operare în care relațiile personale și de partid ajung să cântărească mai mult decât performanța sau rezultatul alegerilor.
În centrul acestei rețele se află un caz recent din administrația suceveană: numirea Larisei Blănari în funcția de manager interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Suceava, o instituție aflată în subordinea Consiliului Județean condus de Gheorghe Șoldan.
Traseul de la partid la instituții: Cazul Suceava
Deși Larisa Blănari a demisionat din PSD în aprilie 2025, invocând diferențe de viziune cu noua conducere, ascensiunea sa administrativă a continuat. În septembrie, aceasta a preluat conducerea spitalului județean la insistențele publice ale președintelui CJ, Gheorghe Șoldan – care, dincolo de trecutul politic comun, este și finul de cununie al familiei Blănari.
Conexiunile rutiere ale acestei echipe încep vizibil în anul 2020, pe lista PSD Suceava pentru Camera Deputaților:
Locul 1: Eugen Bejinariu (coordonatorul campaniei)
Locul 4: Gheorghe Șoldan
Locul 5: Larisa Blănari
Deși nu a obținut mandatul de deputat, Blănari a intrat într-un circuit eficient: propunere de prefect în 2021-dar nu a primit ORNIS, conducerea Casei Județene de Asigurări de Sănătate în 2022 și șefia organizației județene de femei în 2023.
În martie 2024, ea îi mulțumea public lui Eugen Bejinariu pentru că i-a fost „mereu alături”. Larisa Blanari a candidat și la alegerile europarlamentare, tot județul în lung și în lat a fost umplut peste noapte de bannere.Dintr-o dată dintr-o necunoscută, suceveanul parcă ar fi fost forțat să o voteze pe misterioasa Larisa, cea de a doua soție a controversatului om de afaceri Vasile Blanari. Acesta din urmă are și el un trecut destul de dificil, cu dosare penale la poliție, cu dosare la DIICOT și ANAF,toate însă rezolvate prin clasare sau prescrise.
Că Larisa a fost angajată la ANAF în perioada când iubitul ei Vasile și din 2020 soț,Vasile chiar în perioada când firma avea dosar penal instrumentat de DIICOT ȘI ANAF aproape că nu mai conteaza pentru politicienii PSD și membrii acesteia.
Supraviețuitorul perfect: Cine este omul care controlează SRI?
Pentru a înțelege sistemul, investigația se întoarce la Eugen Bejinariu, descris ca un „supraviețuitor perfect al tranziției”. Cu un istoric ce include conducerea RAAPPS, Secretariatul General al Guvernului Năstase și un mandat scurt de premier interimar, Bejinariu conduce astăzi Comisia parlamentară de control a SRI – poziție în care a fost reales de Parlament.
Analiza scoate la lumină repere din trecutul liderului politic:
Legăturile legislative din 2005: Bejinariu a inițiat proiectul legii „Big Brother” (privind interceptările) alături de Gabriel Oprea și George Maior, cel din urmă devenind ulterior director al SRI.
Datoria privată de 345.000 de euro: În 2014, acesta declara o datorie către Mihaela Nicola (fondatoarea The Group), într-o perioadă în care firma se ocupa pro bono de brandingul și imaginea SRI.
Scutul din dosarul Microsoft: În mai 2017, Camera Deputaților a blocat prin vot cererea DNA de urmărire penală pe numele lui Bejinariu pentru fapte din perioada guvernării Năstase, unde procurorii calculau un prejudiciu de 67 de milioane de dolari. La doar trei ani de la acest vot, în 2020, Parlamentul l-a votat cu o majoritate zdrobitoare (350 de voturi „pentru”) ca șef al comisiei care supraveghează serviciile secrete.



