O pagină de istorie vie: Clipul neuitat în care Regina Maria și un răzeș din Dorne și-au plâns împreună durerea, la Mălini
Într-una din celebrele sale conferințe, marele nostru savant Nicolae Iorga spunea că „…istoria s-a făcut și se face în fiecare zi. Datoria noastră este s-o cercetăm, s-o înțelegem și să-i urmăm înțeleptele îndreptări”.
Ținutul Mălinilor are o istorie bogată, parte integrantă din istoria mare a țării. Din păcate, acest segment local nu este suficient de cunoscut, iar fragmentele relevante ies la iveală doar periodic. Însemnările de mai jos aduc la lumină detalii prețioase despre vizitele Reginei Maria la Mălini și contextul dramatic în care a fost distrusă celebra Cruce a Talienilor.
Un cronicar cu rădăcini în Mălini: Gheorghe Teodorescu Kirileanu
Sursa acestor informații este lucrarea monumentală „Martor la istoria României”, aparținând lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu (25 martie 1872, Holda, Broșteni – 13 noiembrie 1960, Piatra Neamț). Magistrat, bibliotecar, editor, folclorist și membru de onoare al Academiei Române, G.T. Kirileanu a intrat în serviciul Casei Regale în anul 1906, conducând Biblioteca Palatului Regal și gestionând corespondența suveranilor.
Eruditul intelectual a avut chiar sarcina de a pregăti unele dintre cuvântările Regelui Carol I și, ulterior, ale Regelui Ferdinand, lucrând îndeaproape cu Prințul Barbu Știrbei. Legătura sa cu Măliniul este una de sânge: bunicul său, Ion Chirileanu (din familia Norocel), era fiu al satului Mălini, de unde fugise de teama cătăniei (serviciului militar obligatoriu), refugiindu-se în munți, la Holda.
Repere semnificative: Vizitele Reginei Maria și drama anului 1918
Însemnările lui Kirileanu sunt de o valoare inestimabilă, el fiind martor ocular la evenimentele descrise. Regina Maria (ca principesă și, ulterior, ca regină) a vizitat ținutul Mălinilor în trei rânduri: în august 1901, pe 16 august 1915 și pe 19 aprilie 1918, ultima vizită fiind marcată de o profundă încărcătură emoțională.
Un alt moment esențial surprins de cronicar este distrugerea Crucii Talienilor din vârful Stânișoarei, un monument de o frumusețe unică. Distrugerea a avut loc în decembrie 1917, provocată de trupele armatei ruse care, cuprinse de debandada Revoluției Bolșevice, părăseau haotic frontul. Documentele din Arhivele Militare Naționale confirmă că regimentele ruse care au trecut prin Mălini în iarna anului 1917 au devastat zona și au instigat populația locală la revoltă.
File de jurnal: Urmele dureroase ale războiului pe Stânișoara
Duminică, 14 aprilie 1918 (La Călugăreni-Neamț):
„Urmele rușilor pe Stânișoara sunt revoltătoare. Frumoasa cruce de piatră din vârful Stânișoarei nu mai este, nici frumoasele cantoane de adăpost. Unde a stat Regina Maria la masă în 1915, acum vezi un murdar bordei rusesc. Numai natura își arată frumusețile: tufe de tulichină, ca un liliac de pădure, iar privighetorile de munte se îngână blând cu mierlele șuierătoare… Casele Domeniului Coroanei din Borca sunt distruse, fabrica e arsă, școala devastată. Rușii aliați parcă erau puși pe nimicirea țării noastre! Mă întâlnesc cu bieții săteni din satul meu Holda, leșinați de foame. Plângem cu toții.”
Regina Maria împarte ajutoare oamenilor din Mălini
Joi, 19 aprilie 1918:
„Plecăm dimineața cu un camion-automobil, pe deasupra Rădășenilor, spre Mălini, unde la 9:30 dimineața sosește Regina cu principesele Elisabeta și Mărioara, însoțite de generalul Ballif. Se începe împărțeala ajutoarelor: păpușoi (porumb), făină de grâu, zahăr, haine. Mă gândeam: ce păcat că Regina nu se poate apropia de popor fără suită și pompă, fără alaiuri și fără atâtea forme lipsite de sinceritate.Când a venit la rând frumosul bătrân Pavăl Buzilă din Neagra Șarului, văd că Regina îl privește cu interes și emoție, impresionată de demnitatea și suferința întipărită pe chipul țăranului român în acele vremuri de grea cumpănă pentru întreaga națiune.”
O pagină de istorie vie: Clipul neuitat în care Regina Maria și un răzeș din Dorne și-au plâns împreună durerea, la Mălini
Continuarea însemnărilor lui G.T. Kirileanu din 19 aprilie 1918 surprinde o misiune de împărțire de ajutoare (păpușoi, făină, zahăr, haine) la Mălini, la care au participat Regina Maria, principesele Elisabeta și Mărioara, generalul Ballif, miss Woodfield și doamna Kopkow. Cronicarul a remarcat contrastul dintre solemnitatea alaiului regal și dorința suveranei de a fi aproape de popor.
Întâlnirea emoționantă dintre Regină și bătrânul Pavăl Buzilă
Momentul culminant al vizitei a fost întâlnirea cu bătrânul Pavăl Buzilă din Neagra Șarului, prezentat ca un răzeș din „Dornele pierdute”. Întregul pasaj original al acestei întâlniri încărcate de lacrimi și emoție poate fi consultat în textul jurnalului.
Dejunul de pe Stânișoara și ajutorul salvator pentru Broșteni
După acest episod emoționant, suverana și suita au plecat spre vârful Stânișoarei pentru dejun. Ajunsă la Farcașa, Regina s-a întreținut cu Aristide Popovici, administratorul moșiei regale Broșteni, despre starea casei de acolo. La cererea lui Kirileanu, acesta a rămas la Farcașa împreună cu administratorul pentru a continua împărțirea ajutoarelor sătenilor din Broșteni până la lăsarea întunericului.
