Mărţişorul, un mic obiect prins într-un şnur alb cu roşu, este oferit persoanelor apropiate, pe 1 Martie, ca vestitor al sosirii primăverii, primind în ultimii ani, semnificaţii diverse, de la podoabă aducătoare de noroc la simbol al renaşterii naturii. Povestea Mărțișorului. În tradiția românească, mărțișorul este cel care vestește sosirea primăverii, fiind oferit persoanelor dragi, în special de sex feminin, la începutul lunii martie. De acest simbol sunt legate multe legende, dar și obiceiuri românești.
Marţişor 1 martie. În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă adesea şi flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României şi Moldovei, pomii sunt împodobiţi de mărţişoare. În Transilvania, mărţişoarele se atârnă de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se vor speria duhurile rele. Mărţişorul este o tradiţie în România, Republica Moldova şi teritoriile învecinate locuite de români sau aromâni. Obiceiuri similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania, Macedonia.
Mărţişoarele se oferă de către bărbaţi tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite şi de către fete prietenelor, mamelor, bunicilor. În Moldova se practică obiceiul că fetele să dăruiască la rândul lor mărţişoare bărbaţilor.
Marţişor 1 martie. Este frumos că fiecare mărţişor să reprezinte persoană căreia îi este dăruit… sau urarea care vrea să fie făcută. Un coşar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprimă gingăşia.
La începuturile sale mărţişoarele erau purtate la gât sau la mâna, şi erau atârnate de o cordea roşie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă şi roşie, sau dintr-un fir de arnici roşu sau unul din bumbac alb.
Marţişor 1 martie. În zilele noastre, mărţişorul se poartă o perioada de timp bine determinată şi nu mai este purtat la gât ci la încheietura mâinii sau prins în piept cu convingerea că toate dorinţele se vor împlini.
Fiecare dintre noi purtăm mărţişor de 1 Martie dar după câteva zile începem să ne întrebăm cât trebuie să-l păstrăm sau ce o să facem cu el după ce-l dăm jos.
În trecut, în Moldova şi Bucovina copii şi fetele purtau o moneda de aur sau argint legată la gât timp de 12 zile după care o prindeau în par şi-o ţineau astfel până la înflorirea primul pom sau până la sosirea berzelor. Altele agăţau mărţişorul pe un trandafir iar cu moneda îşi cumpărau brânză, pentru a avea o faţă albă şi frumoasă tot anul.
Care este povestea necunoscută din spatele Mărțișorului
Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna şi iarnă. A găsit castelul zmeului şi au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri şi rănit, tânărul elibera Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurand lumea. A reînviat natură, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvară. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când acesta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Până şi ultima picătură de sânge se scurse în zăpadă imaculată. Muri.
De atunci tinerii împletesc doi ciucuraşi: unul alb şi unul roşu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi. Roşul înseamnă dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea şi puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Legenda mărţişorului mai spune că: Umblând cu oile prin pădure şi torcând lână din furcă Baba Dochia a găsit o pară, i-a făcut o „bortă” şi a legat-o cu un fir de aţă, asta se întâmplă într-o zi de 1 Martie şi de atunci s-a extins obiceiul. Însă despre mărţişor a început să se vorbească mai târziu, primele informaţii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai.
