Pe locul unei mai vechi biserici de lemn din timpul lui Ştefan cel Mare, între 1597 şi 1600, Teodor Movilă, frate al domnilor moldavi Irimia şi Simion Movilă (ctitorii mănăstirii Suceviţa) şi al mitropolitului Gheorghe, a ridicat o mănăstire cu hramul „Înălţarea Domnului“, în târgul Burdujenilor, pe un deal care domină lunca râului Suceava şi în preajma cetăţii de scaun a Sucevei. În 1664, Miron Costin, în calitate de urmaş al ctitorului (ginerele acestuia), a închinat-o Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele Athos. În Mănăstirea Teodoreni a rămas singurul portret cunoscut al cronicarului. A fost incendiată în timpul războaielor ruso-turce din 1769-1774, iar în 1785 a fost reparată. La iniţiativa egumenului Anania, aici a funcţionat şi o şcoală de cateheţi. După secularizarea din 1863, mănăstirea a devenit biserică de mir. La 11 septembrie 1917, a fost pustiită de un devastator incendiu. În 1992, mănăstirea a fost reînfiinţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe când era mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
