Lumina Sfântă de la Ierusalim va ajunge și în acest an la Suceava. IPS Calinic, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților s-a implicat ca în Bucovina să fie adusă Lumina de la Mormântul Sfânt.
Starețul Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava, arhimandrit Serafim Grigoraș care este și exarh zonal onorific pentru mănăstirile și schiturile din Protopopiatele Suceava I, Suceava II si Rădăuți, și arhimandrit Mihail Bălan, starețul Mănăstirii Sihăstria Rîșcăi care la rândul său este exarh zonal onorific, au fost imputerniciți și au binecuvântarea IPS Calinic să aducă Lumina Sfântă de la București cu un avion privat la Suceava.
Patriarhia Română se ocupă de aducerea Luminii de la Mârmântul Sfânt la București.
Aprinderea Focului Sfânt la Ierusalim este menţionată în cărţi biblice datate din secolul VIII e.n.
Lumina de la Sfântul Mormânt din Ierusalim a fost adusă pentru prima dată în România la Paștele ortodox din anul 2009, la inițiativa lui Gheorghe Flutur.
În 2009 au fost însă două delegații românești care au plecat la Ierusalim, una de la Suceava, a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Consiliului Județean Suceava, și una a Patriarhiei Române, care a anunțat, după Flutur, că va aduce Lumina Sfântă. În anii următori Biserica și-a impus autoritatea în problemele religioase și cea mai importantă sărbătoare a creștinilor ortodocși a fost completată cu un ritual nou. Din anul 2010 doar Patriarhia a adus în România lumină de la Ierusalim. În 2010, 2011 și 2012, din delegație a făcut parte și Gheorghe Flutur. De menționat că din anul 2015, canalul de televiziune al Patriarhiei, Trinitas, transmite în direct atât aprinderea luminii la Mormântul Sfânt de la Ierusalim, cât și aducerea luminii în România.
Ritualul de aducere a luminii nu a fost întrerupt nici de pandemia Covid-19 și de regulile stricte de călătorie din 2020-2021.
Aprinderea miraculoasă a focului în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este cel mai cunoscut eveniment din slujba Paștelui ortodox și, totodată, cel mai vechi miracol, fiind consemnat prima dată la sfârșitul secolului al IV-lea. Fenomenul se petrece în sâmbăta Paştelui Ortodox, în acelaşi mod şi în acelaşi loc, de sute de ani. Locul unde apare Lumina Harică este considerat mormântul lui Hristos.
La Ierusalim, ritualul Paştelui Ortodox este respectat cu rigurozitate. Sfântul Mormânt este controlat din noaptea Vinerii Mari, de poliţişti civili necreştini – un arab, un turc şi unul din partea statului Israel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea şi îl controlează corporal pe arhiereul grec care răspândeşte vată pe Mormântul Sfânt.
Inconjurul bisericii de trei orroi
Se sting toate luminile, se sigilează uşa Sfântului Mormânt şi gardienii rămân de pază, până când se aprinde Lumina Sfântă. Procesiunea pentru Vecernia Sâmbetei Mari se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe, iar la ora 9.00 porneşte spre Biserica Sfântului Mormânt, se face înconjurul bisericii de trei ori, apoi patriarhul cu toţi slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi şi stau în aşteptare.
La ora 12.00, patriarhul este condus în faţa Sfântului Mormânt, unde este controlat de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează uşa Sfântului Mormânt şi intră în prima încăpere, însoţit de un arab musulman. Acesta rămâne aici şi supraveghează, în timp ce patriarhul intră în a doua încăpere şi îngenunchează în faţa lespezii Sfântului Mormânt. Se sting toate lumânările, candelele şi luminile şi în biserică se pogoară tăcerea. După 15-20 de minute de rugăciune, în biserică apare o lumină puternică, precum un fulger, coborând în zig-zag din cupola mare a bisericii. Vine deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăţi, apoi intră înăuntru ca o rază subţire de foc, coboară pe lespedea Mormântului şi aprinde vata răspândită deasupra.
