Informaţii privitoare la demersurile autorităţilor austriece privind aprobarea învăţământului secundar teoretic în limba română la începutul secolului al XX-lea , în C-lung Moldovenesc, deţinem din lucrarea Din trecutul Câmpulungului Moldovenesc ( manuscris) semnată de profesor dr. Ioan Bileţchi Albescu .
Informaţiile sunt demne de toată crezarea având în vedere faptul că prof. Bileţchi Albescu a fost peste 3 decenii director al liceului « Dragoş Vodă » în perioada interbelică şi a lăsat imaginea unui erudit şi a unui adevărat cercetător al istoricului Câmpulungului Moldovenesc.
Potrivit informaţiilor lăsate de prof. Bileţchi , populaţia de la munte din zona Câmpulung dorea la începutul secolului XX „ o şcoală mai înaltă, şcoală latinească, gimnaziu care să pregătească tineretul pentru studiul universitar, din care să iasă preoţi, profesori, judecători, avocaţi, medici, ingineri. Dorea o şcoală cum era gimnaziul din Suceava”. În şedinţa din 26 septembrie 1903 Comitetul comunal al oraşului Câmpulung cerea de la guvernul austriac un gimnaziu cu limbile de predare română şi germană. În şedinţa din 9 ianuarie 1904, primarul Câmpulungului, dr. Iuster , comunică sfatului comunal că a primit o scrisoare de la mareşalul ţării Iancu Lupul, deputatul Câmpulungului, privitoare la „ crearea unui gimnaziu în Câmpulung”, scrisoare în care asigură pe câmpulungeni că „ a întreprins paşii necesari pentru activarea şcolii”

În şedința din 26 septembrie 1903 Comitetul comunal al oraşului Câmpulung cerea de la guvernul austriac un gimnaziu cu limbile de predare română şi germană. În şedința din 9 ianuarie 1904, primarul Câmpulungului, dr. Iuster , comunică sfatului comunal că a primit o scrisoare de la mareşalul țării Iancu Lupul, deputatul Câmpulungului, privitoare la „ crearea unui gimnaziu în Câmpulung”, scrisoare în care asigură pe câmpulungeni că „ a întreprins paşii necesari pentru activarea şcolii”. În şedința Consiliului comunal din 27 martie 1906 se citeşte o scrisoare a deputatului dr. Aurel Onciul , privitoare , de asemenea , la viitor. În luna octombrie a aceluiaşi an , primăria a primit o telegramă de la dr. Aurel Onciul, deputat de Câmpulung, prin care acesta aducea vestea îmbucurătoare că „ ministerul a aprobat deschiderea gimnaziului chiar pe ziua de 1 septembrie 1907” şi că „ cheltuielile pentru plata personalului şi celelalte s-au prevăzut în bugetul ministerului”. Noul gimnaziu nu avea să fie curat românesc, ci tracvist, adică unele materii se vor preda în limba română, iar altele în limba germană. Pentru a facilita elevilor îmbinarea limbei germane cu limba maternă, accesul la cursurile gimnaziului românesc, s-a creat în acelaşi timp un liceu real , curat german , la Gura Humorului. Un rol important în înființarea gimnaziului câmpulungean l-a avut, pe lângă cercurile politice vieneze , deputatul de Câmpulung în parlamentul austriac din acea vreme, contele Franz Bellegarde. Prin decretul împărătesc din 27 septembrie 1907 se întemeia în Câmpulung un gimnaziu de stat complet cu 8 clase. Statutul lui se reglementa prin decretul Ministerului de culte şi instrucţiunea din 3 octombrie 1907 nr. 40301, prevăzând ca personal un director, 10 cadre pentru materiile predate, şi „un servitor definitiv.”

Conducerea provizorie a gimnaziului se încredinţa profesorului dr. Daniil Verenca de la Şcoala reală superioară din Cernăuţi. Profesorii suplinitori se numiră Modest cavaler de Sorocean şi Dimitrie Logigan. Alături de aceştia în primii ani au mai predat : parohul de Câmpulung , Nicolai Țurcan religia ortodoxă, Leonhard Haschler, religia catolică, rabinul dr. Wolf Mischel , religia mozaică , învăȚătorul Spiridon Mercheş, cântarea, profesorul Ion Ştefureac , desenul. În anul şcolar 1907/1908 a funcționat numai clasa a I-a în două secȚii A şi B. Elevii au fost înscrişi prin examen de admitere ce s-a Ținut la 9 şi 10 septembrie 1907 şi la care s-au prezentat 86 de candidați. Învățământul în limba română se preda la religia ortodoxă, limba română, latina şi matematică, restul în limba germană. În anul şcolar 1908/1909, directorul gimnaziului, dr. Daniil Verenca, a fost confirmat în funcție prin rezoluția împărătească din august 1908. În acelaşi an şcolar în rândul corpului profesoral au intrat şi Teodor Bălan, Leon Maieran şi Gheorghe Prelici. În sfârşit, începând cu anul şcolar 1909/1910 a fost numit ca titular prof. Ioan Bilețchi viitorul mare pedagog şi director al învățământului câmpulungean din perioada interbelică. În anul şcolar 1914/1915 şcoala devine completă având 8 clase. Anii războiului mondial bulversează şi învățământul secundar câmpulungean, mai ales prin concentrarea unor profesori, ocupațiile ruseşti , etc. După reîntregirea naȚională, începând cu 1919, sub administraȚia românească toate materiile se predau în limba română după manualele româneşti din vechiul regat. În acelaşi an fu numit director prof. dr. Ioan Bilețchi ( 1 iulie 1919), iar gimnaziul de 8 clase a primit statutul de liceu sub numele de „Dragoş Vodă” . Acest nume l-a păstrat până în 1948 când reforma comunistă a învățământului l-a interzis, introducând titulatura de Şcoală Medie. Numele de „ Dragoş Vodă” va fi redat liceului cu prilejul semicentenarului ( 1957). Începând cu anul şcolar 2000 – 2001, liceul a devenit Colegiu Național.