Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene evită să explice în mod clar situația implementării jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care calendarul asumat în fața oficialilor de la Bruxelles este deja întârziat, cu legi-cheie tergiversate în an electora, arata Libertatea.
Problema timpului nu pare să existe și în planul gândit de guvernanți pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență, care ar trebui să fie gata, cu toate jaloanele, țintele și indicatorii la cheie, la 30 iunie 2026. Însă calendarul asumat în toamna lui 2021 de Executivul condus la acea vreme de Florin Cîțu e departe de a fi respectat, fiind un decalaj de peste un an.
Iar una dintre dovezile clare e faptul că nici până acum, România nu a reușit să dea explicațiile suficiente pentru ca țara noastră să primească banii din cererea a treia de plată, cu jaloane și ținte care aveau termen-limită 30 septembrie 2022, respectiv 31 decembrie 2022, dar solicitarea a fost înaintată doar la jumătatea lui decembrie 2023.
În condițiile în care Guvernul se mișcă în ritm de melc cu îndeplinirea obiectivelor, asumate printr-un calendar clar, și comunicarea pe care o face este una aproximativă. La solicitarea ziarului Libertatea din 21 iunie 2024 pe tema ritmului de implementare a obiectivelor din PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Adrian Câciu (PSD), a răspuns tocmai pe 2 august.
Tehnic, unele răspunsuri au nevoie de timp pentru a putea oferi date clare, la țintă. Însă de la una din primele întrebări, care se referă la stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente cererii de plată numărul 4 (adică având obiective care aveau termen-limită 31 martie 2023, respectiv 30 iunie 2023), MIPE a precizat: „Vă comunicăm că în momentul de față sunt realizate aproximativ trei sferturi din țintele și jaloanele aferente cererii de plată nr. 4
Pe de altă parte, într-un răspuns anterior tot pentru Libertatea, dar din luna aprilie, aceeași instituție preciza că pentru plata numărul 4 sunt nu mai puțin de 46 de ținte și jaloane, iar la acea vreme, jumătatea lui aprilie, 26 erau realizate. Practic, în trei luni și jumătate, Guvernul Ciolacu a reușit să mai bifeze „aproximativ” zece ținte și jaloane. 2,68 de miliarde de euro, următoarea tranșă Nu mai puțin de 2.680.277.594 de euro ar trebui să primească România pentru jaloanele și țintele din cererea de plată numărul 4. Din acești bani, 1.003.031.904 euro sunt pentru componenta de asistență financiară nerambursabilă și 1.677.245.690 de euro pentru componenta de asistență financiară rambursabilă. În total, România trebuie să primească prin PNRR, dacă va duce la bun sfârșit toate obiectivele, 28,5 miliarde de euro, o parte din bani fiind sub formă de împrumuturi. MIPE vine cu răspunsuri vagi atât în ceea ce privește banii pe care ar trebui să-i încaseze pentru cererea numărul 3, dar și pentru cererea de plată numărul 4,potrivit Libertatea.
„Cererea de plată nr. 3 a fost transmisă Comisiei Europene, iar în prezent așteptăm răspunsul acesteia (…) În funcție de data la care Comisia Europeană va aproba cererea de plată nr. 3, va fi transmisă și cererea de plată nr. 4”, precizează MIPE
Date secrete privind cererea numărul 5 Dacă în ceea ce privește îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente cererii de plată numărul 4 există cel puțin o menționare „aproximativă” a lor, în cazul obiectivelor pentru cererea de plată numărul 5, ministerul răspunde fără nici o dată concretă. „În ceea ce privește țintele și jaloanele aferente cererii de plată nr. 5, acestea sunt în curs de implementare”, este tot ce a putut răspunde MIPE, după peste 40 de zile de la înaintarea solicitării Libertatea.
În răspunsul anterior, din luna aprilie, când MIPE încă mai dădea detalii, implementate erau șase jaloane și ținte dintr-un total de 38. Aceste obiective ar fi trebuit să fie gata la 30 septembrie 2023, respectiv 31 decembrie 2023. C
ea mai așteptată lege, tergiversată de peste un an Tot mediul bugetar așteaptă să vadă cel puțin o schiță a noii legi a salarizării unitare, prin care va fi modificat sistemul de acordare a lefurilor în administrația publică. Termenul asumat în PNRR este de 30 iunie 2023, însă Guvernul nu are niciun gând să prezinte vreun proiect public până în alegerile din decembrie, potrivit informațiilor Libertatea. Responsabilitatea va fi pasată următorului Guvern, care ar trebui să vină cu acest proiect.
Tot ce știm este că prin PNRR au fost asumate câteva principii de bază pentru noua lege a salarizării: revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare; reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale; revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază. În momentul de față sunt categorii socioprofesionale care au sporuri și de peste 50%, pe lângă alte beneficii câștigate de-a lungul timpului, arata Libertatea.
