Aceste plante care se întâlnesc pe toate drumurile au proprietăţi spectaculoase. Printre afecţiunile pe care le vindecă se numără tumorile, hepatita şi ciroza.
Florile de piatră, renumite ca flori ornamentale datorită multitudinii de culori luminoase cu care ne încântă privirea, sunt foarte puţin cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice.
Floarea de piatră (Portulaca grandiflora) sau portolac, cum este numită popular, aparţine familiei Portulacaceae. Este nativă din America de Sud, întâlnită în câmpiile calde şi uscate din nordul Argentinei, din Uruguay, din Paraguay şi din Brazilia. A fost introdusă în grădinile europene la începutul anilor 1700.
Este o plantă anuală, căreia îi place soarele, fiind rezistentă şi supravieţuind în zonele calde şi uscate, potrivit www.ars-grin.gov. Este de statură mică, având o înălţime între 10-30 centimetri. Frunzele cărnoase şi suculente sunt grupate, scurte şi înguste, având până la 2 centimetri lungime. Florile de piatră înfloresc din iunie până târziu în toamnă şi au culori variate: alb, roz, galben, portocaliu, roşu, mov. Florile unor soiuri se închid noaptea şi în zilele înnorate. Fructul este o capsulă rotundă, de mici dimensiuni, ale cărei jumătăţi superioare se desfac lăsând să se vadă şi să cadă pe sol seminţele foarte mici şi de culoare gri-argintiu cu aspect metalic.
Petalele conţin acidul betulinic şi betaxantina. Părţile aeriene au în compoziţie carotenoizi, acizi polifenolici, flavonoide, polizaharide.
Portulaca grandiflora are comestibile frunzele şi seminţele, care se consumă crude, fierte sau murate. Deoarece are o consistenţă mucilaginoasă, planta este utilizată în diverse preparate. Seminţele pot fi şi măcinate, devenind o pulbere care este utilizată în supe sau este adăugată în cereale, potrivit www.naturalmedicinalherbs.net.
În medicina tradiţională orientală, Portulaca grandiflora este folosită pentru ameliorarea durerilor de gât, pentru calmarea durerii la nivelul faringelui.
În medicina tradiţională thailandeză, sucul proaspăt din frunze şi tulpini este aplicat extern în cazul muşcăturilor de insecte, al arsurilor şi al erupţiilor cutanate, conform www.pfaf.org. Întreaga plantă este cunoscută ca având efect depurativ.
Datorită conţinutului foarte mare de fier şi de vitamine, frunzele au fost, de asemenea, consumate ca legume, dar au fost folosite şi pentru a-i vindeca pe cei bolnavi de scorbut.
În medicina chineză, planta este utilizată pentru a trata diverse tumori. Aceasta este utilizată, de asemenea, în tratamentele pentru hepatită şi ciroză umedă cu ascită.
